Îl admiram foarte mult pe omul acesta, nu că acum nu l-aş admira, nu că nu i-aş recunoaşte şi acum meritele şi talentul jurnalistic uriaş. Totuşi mi se cam erodează admiraţia. Părerea mea este că cel mai de preţ în munca unui jurnalist serios este încrederea. Dacă publicul şi-a pierdut încrederea în tine nu-i mai poţi convinge să-ţi cumpere ziarul. Eu aşa cred.
Ce citesc astăzi în Timpul despre Filat? Regizor discret, lider de facto al opoziţiei, Domnia Sa. Cuvinte mai mult decât măgulitoare. Întrebare, dacă fiul domnului Constantin Tănase, pe care continui să-l respect mult (de fapt pe ambii, şi pe fiul Tănase şi pe tatăl Tănase), nu ar fi vicepreşedinte PLDM, am citi oare şi un pic de critică la adresa lui Vlad Filat? M-am săturat să mă surprind zâmbind ironic şi pufnind sarcastic citind editorialele din Timpul.
Ziarul Timpul a ajuns un ziar al lui Filat? Nu ştiu. Cert este că atunci când citesc articolele celui mai bun editorialist de la Chişinău mă întreb aceasta. Nu am nimic cu Filat, dar îmi plăceau la nebunie editorialele lui Tănase. De când cu Filat însă, apar zgomote urâte în susurul izvorului nesecat al maestrului Costea Tănase. Trist. Sunt trist.