“Eu mă bucur de lucrul acesta” (Filipeni 1:18)
Când Pavel a scris: “împrejurările în care mă găsesc, mai degrabă au lucrat la înaintarea Evangheliei” (Filipeni 1:12) el se găsea în închisoare, folosindu-se de această situaţie pentru a le spune oamenilor de Dumnezeu. Şi el continuă: “în toată curtea împărătească, şi pretutindeni aiurea, toţi ştiu că sunt pus în lanţuri din pricina lui Isus Hristos” (Filipeni 1:13). Apoi el arată că în toată perioada cât a fost închis “cei mai mulţi din fraţi, îmbărbătaţi de lanţurile mele, au şi mai multă îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul lui Dumnezeu” (Filipeni 1:14). Chiar când a aflat că unii predică Evanghelia pentru a-i face probleme, el a spus: “Ce ne pasă? Oricum: fie de ochii lumii, fie din toată inima, Hristos este propovăduit. Eu mă bucur de lucrul acesta” (Filipeni 1:18). Arestat pe nedrept, tratat cu răutate, cu un viitor nesigur, Pavel a căutat braţul lui Dumnezeu în orice situaţie. De aceea a putut să spună în toate lucrurile “mă bucur de lucrul acesta“. Ce perspectivă! Ce atitudine! Cu un veac în urmă, după un accident mortal dintr-o mină de cărbune, episcopul din Durham le-a spus îndoliaţilor: “Este greu să înţelegem de ce Dumnezeu a îngăduit să se întâmple un asemenea dezastru, dar noi ştim şi ne încredem în El că totul va fi bine. Am acasă un vechi semn de carte din mătase pe care mi l-a dăruit mama mea. Când mă uit pe partea rea, nu văd nimic altceva decat nişte fire încâlcite .. pare a fi o mare greşeală. S-ar putea crede că l-a făcut cineva care habar nu avea ce face. Dar când îl întorc şi mă uit la partea bună, văd brodate foarte frumos cuvintele DUMNEZEU E DRAGOSTE. Astăzi ne uităm la acest eveniment din perspectiva greşită, într-o zi, îl vom vedea dintr-un alt unghi şi vom înţelege”. Când începem să-L vedem pe Dumnezeu în situaţia noastră, putem spune “mă bucur pentru lucrul acesta“.
