În nr. din 27 iulie 2009 “Jurnal Naţional” a publicat un articol scîrbos, plin de neadevăruri, calomnios şi denigrator la adresa mea, întitulat “Măscăricii lui Voronin…” a unui oarecare Valentin Zaschevici, pe care nu-l cunosc şi nici nu ştiu dacă există cu adevărat… Reproduc partea care se referă la mine: ,,…în ziua dramatică de 7 aprilie… în faţa statuii lui Ştefan, un moşulică striga în portavoce că Moldova nu mai are nevoie nici de Guvern, nici de Parlament, pentru că toate acestea se găsesc la Bucureşti. Se zbuciuma de mama focului tataie, îndemnând lumea să purceadă grabnic la unire şi argumenta că “dacă ne integrăm în România, devenim parte a Europei şi Europa o să vină peste noi cu bani, cu investiţii, cu locuri de muncă bine plătite!”. Începând cu noaptea acelei zile, mecanismul represiunii a fost pus în mişcare. Liceenii au fost săltaţi din şcoli, liderii opoziţiei acuzaţi public, sute de oameni închişi şi bătuţi. Ce-a păţit cea mai agresivă şi stridentă voce a momentului, omul cu portavocea, războinicul Ilie Bratu? Fost deputat, fondator al Mişcării Unioniste din Republica Moldova şi, ulterior, al Asociaţiei Obşteşti Pro-România, vocalul domn nu s-a ales nici cu un bobârnac. Dimpotrivă, a început o navetă febrilă Chişinău-Bacău-Bucureşti. A căutat să se gudure când pe lângă Gheorghe Flutur, când pe lângă Gigi Becali, căutând o audienţă ori ceva pe la Băsescu. Nu i-a ieşit. A încercat să facă o alianţă la Chişinău ba cu PSL-ul lui Serebrian, cu PNL-ul lui Pavlicenco, cu AMN-ul lui Urechean, căutând pesemne să-i bage pe toţi în rahat cu o asemenea asociere primejdioasă. Pesemne că politicienii din opoziţie or fi aflat că tataie era sfătuit de foşti ofiţeri de securitate precum Viorel Vieru sau Ion Munteanu. Ori, le va fi atras atenţia că e consiliat de fostul ofiţer GRU, magnatul moscovit Vitalie Usturoi, şi astea le-a puţit şi mai rău. Nimic mai suspect decât o aşa-zisă mişcare unionistă, tolerată şi sprijinită de Puterea de la Chişinău, împănată cu agenţi SIS, alimentată mai curând ca să dea apă la moară acuzaţiilor lui Voronin şi să justifice agresiuni la adresa României, precum ruperea relaţiilor diplomatice ale Moldovei cu România de facto, chiar dacă nu a fost instituită de jure. Noroc că n-a pus botul nimeni din România să-i dea vreun sfanţ, să fi văzut atunci “casus belli”…

Primul lucru care-i vine-n cap la citirea acestui articol oricărui om normal este: de unde are un “ziarist” de la Bucureşti informaţii despre cineva din Chişinău pe care nu-l cunoaşte şi nu l-a văzut vre-o dată? Cine poate şti cine mi-s sfetnicii mei, cu cine şi unde m-am întîlnit şi ce am discutat, sau de cite ori mă deplasez la Bacău, Suceava, sau Bucureşti şi din nou la Chişinău?? Este clar şi pentru un copil: informaţii de acest gen pot avea doar serviciile secrete! Dar mai apare o întrebare: de unde pot şti serviciile secrete ale R.Moldova pe unde umblă Ilie Bratu prin România, cu cine se întîlneşte şi despre ce discută? Au, nu cumva serviciile celor două state sunt mînă-n mînă? Sau, mai précis: nu cumva serviciile secrete moldoveneşti (citeşte – ruseşti) şi-au extins tentaculele pînă şi în serviciile secrete şi, de ce nu, şi în alte structuri la cel mai înalt nivel ale Statului Român? Dacă-i aşa – e grav de tot! Şi v-au găsit pe Dvs, dle “ziarist” Zaschevici, sau cum v-o fi chemînd, să vă folosească pe post de bufon…, dacă nu cumva şi dvs nu sunteţi unul de-al lor… Despre codul deontologic al unui ziarist, cred, nici nu e cazul să vorbim… Dar am să vă mărturisesc ceva: stilul acestei scriituri mi-i foarte cunoscut, iar expresii de genul “moşulică”, “tataie” am mai întîlnit într-un ziar procomunist şi antiromânesc de la Chişinău, îl cunosc chiar şi pe autor… Acesta se destăinuia în paginile ziarului respectiv că a făcut cîndva parte din serviciile secrete româneşti…(salut, amice!). Se vede treaba că i-au mai rămas ceva prieteni pe acolo cu care, de ce nu, continuă să colaboreze, dar, din păcate, nu în interesul României! Trebuie să vă informez, dle “ziarist” Zaschevici, că cel care va furnizat “materialul” este lipsit de scrupule şi operează cu neadevăruri sau semiadevăruri. Astfel, “foştii ofiţeri” Viorel Vieru şi Ion Munteanu nu mi-s nici un fel de sfetnici! Primul a luat parte la Conferinţa de Constituire a Mişcării Unioniste din R.Moldova din 06 noiembrie 2005 (intrarea era liberă) unde l-am şi văzut pentru prima oară, căci a luat cuvîntul şi a vorbit frumos… Impresionat de acel discurs, am tot încercat să-l atrag în Consiliul de Conducere a Mişcării… După un timp a acceptat să avem o întîlnire la care omul, fiind de bun simţ, mi s-a destăinuit că a făcut parte din serviciile secrete ale fostei URSS şi că n-ar fi cazul să se implice, fiindcă asta n-ar face decît să mă compromită… Mi-a urat sucses şi cu asta s-a terminat orice legătură cu dlui. Cît îl priveşte pe cel de-al doilea, acesta a participat la o Adunare de-a noastră mai recentă, în 2009, adus ca să asculte de o rudă de-a dînsului, membru al Mişcării Unioniste. Şi pe acesta l-am văzut atunci pentru prima dată… Mai tîrziu, într-o discuţie la care a participat şi ruda acestuia, mi-a mărturisit că a lucrat în sistemul serviciilor secrete, dar ca ingener-electronist şi că n-a avut nici o treabă cu serviciile propriu-zise… Şi cu acesta nu ţin nici un fel de legătură… În ce-l priveşte pe Vitalie Usturoi ar trebui să ştiţi că acesta îmi este verişor drept, fost deputat ca şi mine în primul Parlament, şi n-a fost nici un fel de ofiţer GRU, din cite ştiu, şi cu atît mai mult – magnat moscovit… Sunt minciuni sfruntate! Apropo, n-am mai fost la Bucureşti de la 27 matie 2008, cănd am participat la aniversarea a 90-a de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, la invitaţia Asociaţiei “Pro Basarabia şi Bucovina”, iar cu Vitalie m-am văzut abia recent, la o înmormîntare a unei mătuşe de-a noastră după vre-o 4 ani de cînd nu-l mai văzusem… Discutam doar la telefon, de fapt îl rugam să mă ajute cu nişte bani ca să mai scap de datorii, dar, din păcate n-a avut şi n-are de unde… Iar telefoanele mele, evident, sunt ascultate şi în R.Moldova, şi în România, de unde aceştia au şi făcut nişte supoziţii… Ar mai trebui să ştiţi, dle “ziarist”, că eu, în încercările mele de a sensibiliza autorităţile române în problema situaţiei catastrofale în care se află fiinţa naţională românească în R.Moldova şi de a obţine sprijin politic şi financiar în ceea ce facem, am avut întîlniri nu doar cu Gheorghe Flutur şi Gigi Becali, ci şi cu vre-o 6 prefecţi, cu diferiţi lideri ai mai multor partide din România, cu oameni de afaceri, cu liderii Asociaţiei “Pro Basarabia şi Bucovina” şi mulţi-mulţi alţii! Numai că toate aceste întîlniri au avut loc cu mult înainte de alegerile din R.Moldova şi nu aşa cum sugeraţi dvs! Am încercat, este adevărat, mai mulţi ani de-a rîndul, să ajung şi la preşedintele Băsescu, i-am adresat mai multe scrisori, i-am furnizat informaţii şi documente despre activitatea noastră, dar acesta m-a ignorat cu desăvîrşire… Iar eu vroiam, în primul rind, să încerc să-l conving pe dl Preşedinte că greşeşte în strădaniile sale de a sprijini R.Moldova pe calea integrării acesteia în Uniunea Europeană ca stat independent şi că unica modalitate ca şi aceste teritorii româneşti să adere la UE este revenirea lor grabnică la trupul Patriei-mamă România (varianta germană), şi că în acest context, problema trebuie pusă prin prisma nulităţii Pactului Hitler-Stalin, mai ales acum, cînd România este membră şi a NATO, şi a UE! Nu de alta, dar peste vre-o cîţiva ani, dacă R.Moldova va continua să existe ca “stat independent”, populaţia românească din aceste teritori va rămînea în minoritate, iar de aici pînă la dispariţia totală din aceste teritorii nu rămîne decît un pas… Iar România, în opinia mea, are obligaţia şi responsabilitatea să se pătrundă de tragismul situaţiei în care se află românii din Basarabia şi să acţioneze neîntîrziat pentru readucerea acasă a teritoriilor sale înstrăinate de la est de Prut ca unică soluţie de a salva şi conserva fiinţa naţională românească în aceste teritorii! Şi aş mai fi vrut să-i sugerez dlui Preşedinte că deviza “UN SINGUR POPOR – DOUĂ STATE!” este păguboasă şi nu cohcordă cu interesul naţional şi că aceasta trebuie înlocuită cu alta: “UN SINGUR POPOR – O SINGURĂ ŢARĂ!”.

Ar mai trebui să ştiţi, dle “ziarist”, că eu am încercat să-i conving pe mai toţi liderii partidelor din R.Moldova (nu doar cei menţionaţi) să îmbrăţişeze şi ei opţiunea unionistă, dar am tras o concluzie tristă de tot: şi ăstora, ca şi partidului comunist, le trebuie “ţară”, şi ăştia vor să ajungă şi să stea veşnic la putere ca să profite de ea, aşa că să nu vă mire faptul că noi, unioniştii, îi punem în aceeaşi oală cu comuniştii: ca separatişti şi urmaşi ai lui Hitler şi Stalin, chiar dac-or fi ei democraţi… Şi dacă “Mişcarea” este împănată de securişti, asta e meritul dvs, a serviciilor, căci, în fond, cu asta vă şi ocupaţi… M-aş fi mirat să nu fi fost aşa… Iar în ce măsură sunt eu tolerat şi sprijinit de Puterea de la Chişinău, am să vă dau cîteva exemple: ni s-a refuzat înregistrarea Mişcării Unioniste iar membrii acesteia au fost şi mai sunt încă supuşi unui val turbat de şantaj, intimidări şi ameninţări, daţi afară din serviciu, speriaţi şi timoraţi… Mie, personal,   mi s-au deschis 5 dosare penale, sunt mereu tîrît pe la procuratură…. Ni s-a refuzat şi  înregistrarea Asociaţiei “PRO ROMÂNIA”, ne-a fost respins recursul şi la Curtea de Apel, acum aşteptăm decizia Curţii Supreme de Justiţie şi dacă nu ni se va face dreptate nici aici, vom merge la CEDO, asta, dacă nu cumva n-am să mor subit în vre-un accident… Căci ar trebui s-o ştiţi şi pe asta, numai anul trecut, adică în 2008, am avut două atentate la viaţa mea (cu maşina…). Şi dacă am să vă mai spun că sunt urmărit şi persecutat de serviciile secrete de 40 de ani, ce-o să ziceţi? Ar fi cazul să cunoaşteţi, ca în 1977 am fost exclus din doctorantură pentru activitate naţionalistă şi antisovietică şi, mai apoi, lăsat pe drumuri şi că am fost nevoit să mă angajez muncitor…Şi cum de nu m-am ales nici cu un bobîrnac după evenimentele din 07 aprilie curent? Simplu: nu m-au găsit! Reuşisem să trec în partea asta a Prutului, unde, din întîmplare am şi o soţie… Iar cînd m-am întors, era plină campanie electorală, pe de asupra, şi comunitatea internaţională era cu ochii pe ei, aşa că nu şi-au permis, totuşi, eu sunt o persoană publică… Şi, atunci, “serviciile” au hotărît sa aplice împotriva mea cea mai distrugătoare şi eficientă armă: calomnia, minciuna  şi discreditarea, astfel, ca eu să fiu pus în situaţia să mă disculp toată viaţa ca să nu mai am timp şi forţe să mă ocup şi de altceva… Zadarnice stradanii! Nu ve-ţi reuşi să-mi închideşi gura cît mai sunt încă în viaţă, iar ideile mele prind rădăcini! Am trăit atunci, pe 07 aprilie 2009, cele mai emoţionante clipe din viaţa mea, cînd, la îndemnul meu 30.000 de tineri scandau într-un glas: “Jos Hotarul de la Prut!”, “Unire, fraţi români!”, “Ro-mâ-ni-a!” ş.a.m.d. Şi, fiţi convins, dacă se crează o asemenea stare de spirit în Basarabia, este şi meritul umilei mele persoane! Nu-mi rămîne decît să vă spun: de ce vă temeţi – n-o să scăpaţi! Aşa cum nu poate nimeni opri soarele să răsară pe cer în fiecare dimineaţă, aşa nu va fi în stare nimeni să oprească Reunificarea Ţării şi Neamului Românesc!

Să ne auzim de bine!

P.S. Dle Director, dle redactor-şef, dle “ziarist” Zaschevici! Ar fi cazul să faceţi o dezminţire la afirmaţiile ce mă vizează din acel articol cu scuzele de rigoare. La o adică, sunt pregătit să vă furnizez mai multe informaţii şi, eventual, chiar să vă acord un interviu.

08 august 2009

Ilie Bratu