Un răţoi mergea odată
De la piaţă cu găleata
Ud ca raţa după ploaie
S-a ascuns sub o fântână
Ploaia tot curgea şiroaie
Parcă de o săptămâna
Si răţoiul nostru-n cauza
Îşi aprinde o ţigară
Aşteptând sa treacă ploaia
Stă acolo până seara
Tot de prin apropiere
Vine-ncet de parcă piere
Un păianjen obosit
Se aşează mulţumit
Cu picioarele rănite
Cu metale poleite
Îl priveşte pe răţoi
Şi-l întreabă liniştit
- Unde te-ai udat aşa?
Şi de unde vii mata?
- De la piaţă vin cumetre
Am luat un fluier verde
O cămaşă şi-o bomboană
Un ciocan, un dop şi-o cană
Da tu ce eşti aşa trist?
De la ploaia de afară
Sau că este greu in ţară?
- Nu sunt trist sunt obosit
Am luptat şi-s istovit
O să-ţi povestesc şi ţie
Întreaga peripeţie
- Ploaia nu se mai termină
Iaca tună iar pe cer
Povesteşte, măi cumetre
Ceai făcut tu azi şi ieri
- Totul a-nceput aseară
Un cioban veni cu-o oaie
Şi tot se plângea pe soartă
Lacrimi ii curgeau şiroaie
Povestea că-ntreaga stâna
Plânge tare zi şi noapte
De dureri in abdomene
Şi ca nimeni nu dă lapte
- Ce sa întâmplat – întreb
- E-o epidemie mare
Si întreaga stână moare
Au intrat in oi microbi
Ofensivi, humanofobi
Mici microbi cu raţiune
Controlaţi nu ştiu de unde
Cu mici scheme implantate
In a lor cap şi spate
Intelegenţ-artificială
In stare bacterială
Noi nu ştim cum să-i zărim
Nu avem tehnologii
Ca e criză-n lumea mare
Şi aşa ne chinuim
- Aş putea sa va ajut
Eu sunt foarte cunoscut
Pentru ca eu din născare
Am cele şase picioare
Poleite cu metal
Radioactiv şi fatal
Pentru organisme mici
In afara de furnici
Dă să urc la oaie-n blană
Şi să mă apuc de treabă
Am intrat in blana oii
Şi-am descoperit mirat
Un oraş cu micro-monştri
Foarte bine organizat
Nano-organisme mici
Penetrând pe suprafaţă
Distrugând ecosistemul
Toate formele de viaţă
Şi atunci mi-am activat
Senzorii din encefal
Cu picioare de metal
Am strivit şi am stricat
Organismele nocive
Care-aici sau stabilit
Am dat delta radiaţii
Peste oraşul infinit
Peste o zi de lupta grea
Oaia sa purificat
Şi-am plecat cu ea la stână
Să salvez întregul sat
Am lupta o zi şi-o noapte
Sunt rănit şi obosit
Şi acum lângă fântână
Ţie tot ţi-am povestit
Si răţoiu-ncremenise
Cu ţigara între dinţi
- Ce istorie frumoasă
Ce peripeţii fierbinţi
Ce e drept eu cam nimica
Din ceai spus n-am înţeles
Dar mă bucur pentru stână
Pentru pace şi progres
Ia bomboana şi mănâncă
Ca eşti tare obosit
Iaca ploaia se termină
Plec acum. Pe curând!
Iar păianjenul rămase
Privind tainic înspre cer
Oare cine controlase
Organismele de ieri
Poate-o nava spaţială
A apărut la noi in sat
Trebuie să caut soluţia
Satul trebuie salvat
Iar la stâna cea din vale
Oile stăteau la masă
Şi tot beau pentru păianjen
Că de purici ii salvase.
Ce-i de jos mai bine să nu ştie
Lucrurile ce s-au întâmplat cu-adevărat
E de-ajuns să fie mulţumiţi toţi
Ca şi oile
Pe care acel păianjen le-a salvat.
Nabak Kabanaru