Iată că minunea s-a săvîrşit: opoziţia unită a învins! Acum v-om avea parlamentul „nostru”, guvernul „nostru” şi un preşedinte al „întregului popor”! De acum încolo vor începe să curgă rîuri de lapte printre maluri de miere… Cîte numai nu ni s-au promis de către partidele care, însfîrşit, nu mai sunt în opoziţie, ci la putere! Un lucru, însă, n-am auzit cu desăvîrşire de la distinşii noştri liberali şi democraţi: despre necesitatea stringentă şi imperioasă a lichidării consecinţelor Pactului Hitler-Stalin şi revenirii la trupul Patriei-mamă România! Din contra: absolut toate aceste partide au insistat în campania electorală că ele vor consolida statalitatea R.Moldova şi că nici nu se pune problema unirii cu un „alt stat”… Sub acest aspect opoziţia de ieri, aflată azi la putere, nu se deosebeşte cu nimic de pcrm: şi unii şi alţii îşi propun acelaşi lucru: perpetuarea consecinţelor pactului diavolului, astfel, toţi aceştia pot fi puşi în aceeaşi oală: ca separatişti şi urmaşi ai lui Hitler şi Stalin… Marea minciună şi păcăleală promovată cu insistenţă de partidele liberale şi democratice a fost şi rămîne povestea despre aderarea R.Moldova la Uniunea Europeană… Am spus-o de nenumărate ori: RM n-are nici o şansă să se integreze de una singură, ca stat independent, într-un viitor previzibil în UE! Iată şi cîteva argumente!
Pentru a putea aspira la integrarea în Uniunea Europeană, R.Moldova trebuie mai întîi să adere la NATO! Nici in stat, fost comunist, n-a aderat la UE fără să se fi integrat iniţial în NATO! Apartenenţa la NATO este o precondiţie pentru a putea accede în structurile europene! Şi acum să ne întrebăm cu toţii: cîţi dintre actualii parlamentari ar vota, eventual, pentru aderarea R.Moldova la NATO? Tare mă tem că numărul acestora nu atinge nici 30 de persoane… Iar pentru a putea pune problema aderării la NATO, parlamentul trebuie să modifice mai întîi Constituţia (art. 11), care stipulează că R.Moldova este un stat neutru… Iar pentru aceasta este nevoie de 67 de voturi! Deci, din start putem concluziona că R.Moldova n-are nici o şansă să adere la NATO! În al doilea rînd, cum ar putea un stat care are trupe de ocupaţie străine pe teritoriul său şi care nu-şi controlează o bună parte din teritoriul şi frontierele sale să adere la NATO? Aşa ceva este exclus! NATO niciodată n-a încorporat zone-focare de instabilitate şi insecuritate! Pe de altă parte, îşi va retrage Rusia trupele de ocupaţie şi armamentul de pe teritoriul R.Moldova? Eu, unul, nu cred! Nu s-a schimbat nimic nici după implicarea SUA şi a UE în calitate de observatori în soluţionarea diferendului transnistrean şi nu cred că se va schimba ceva nici în anii următori, cunoscănd apucăturile multiseculare ale Rusiei… Nici măcar modificarea formatului de negocieri în problema transnistreană, adică schimbarea statutului SUA şi a UE din observatori în membri cu drepturi depline, nu este posibilă, deoarece pentru aceasta este nevoie de consimţămîntul Rusiei, iar aceasta nici odată nu va accepta acest lucru! Şirul argumentelor poate continua, dar am să mă opresc aici, întrucît şi cele expuse mai sus sunt prea suficiente pentru a ne convinge că R.Moldova n-are nici o şansă sa adere la NATO! Iar despre integrarea R.Moldova la UE nici nu merită să vorbim şi am să mă limitez doar în a afirma că pentru a putea adera la UE (asta – dacă printr-un miracol R.Moldova va deveni membră a NATO…) R.Moldova trebuie să parcurgă acelaş traseu ca oricare alt stat aspirant la aderare: să îndeplinească condiţiile celor 31 de capitole ala AQUIS-ului comunitar, 70% dintre care sunt cu caracter economic, pentru rezolvarea cărora este nevoie de zeci de miliarde de EURO, bani pe care R.Moldova nu-i are şi nu-i va avea vre-o dată cu toate infuziile din exterior! Din contra, datoriile extene ale R.Moldova, care la ora actuală depăşesc 4.1 mld USD, echivalentul a două bugete de stat; deficitul balanţei comerciale, care depăşeşte 3.2 mld USD; deficitul bugetar, care depăşeşte 28% din PIB (peste 80% din bugetul de stat) vor continua să crească… Astfel, putem concluziona fără drept de tăgadă: R.Moldova n-are nici o şansă să se integreze într-un viitor previzibil în UE! Iar situaţia social-economică se va agrava şi în continuare! Din simplul motiv că R.Moldova n-are bază economică, nu dispune de resurse energetice şi zăcăminte naturale proprii, toate acestea fiind importate din exterior, iar pentru achitarea contravalorii acestora nu este suficient nici întreg bugetul de stat! Pînă acum fostele guverne au mai stins din datorii, înstrăinînd în favoarea Rusiei, principalul creditor al R.Moldova, cea mai mare parte din patrimoniului ei, în prezent nemairămînînd mare lucru de privatizat şi înstrăinat… De unde vor lua noii guvernanţi bani ca să ridice salariile, pensiile şi bursele studenţeşti măcar la nivelul celor din România la preţuri comparabile? De unde vor lua aceştia bani ca să deschidă sute de mii de locuri de muncă, atractive şi bine plătite, care ar opri exodul populaţiei şi i-ar determina pe cei plecaţi la muncă în străinătate să se întoarcă acasă, cind este cunoscut faptul că numai pentru a deschide un loc de muncă sunt necesari nu mai puţin de 20.000 de EURO? De la investitorii străini? Aceştia n-au nici un motiv să se înghesuie în zone lipsite de stabilitate şi securitate… De ce partidele liberale şi democratice n-au curajul să recunoască că această anomalie istorică – R.Moldova, este un stat eşuat, insolvabil şi falimentar la toate capitolele? Că atunci ar ajunge şi ele la concluzia că soluţia nu poate fi decît una singură: revenirea grabnică la trupul Patriei-mamă România! Numai redevenind parte integrantă a Statului Unitar Român vom putea stăvili exodul populaţiei şi ne vom conserva fiinţa naţională în aceste teritorii, ne vom integra în structurile europene şi euroatlantice şi vom scăpa de trupele de ocupaţie ruseşti. După (Re)Unire, în doar cîteva luni, toţi cetăţenii R.Moldova vor deveni cetăţeni ai României şi, implicit, ai Uniunii Europene, dar cu teritorii cu tot, şi nu în afara lor, aşa cum îşi doresc partidele noastre liberale şi democratice… În doar cîteva luni după revenirea la trupul Ţării vor fi egalate salariile, pensiile şi bursele cu cele similare din România, iar Uniunea Europeană va veni în aceste teritorii, devenite parte componentă a ei, cu investiţii masive în toate domeniile, va deschide sute de mii de locuri de muncă bine plătite de care avem atîta nevoie! În caz contrar, existenţa şi în continuare a R.Moldova ca stat independent, va duce, inevitabil, la stingerea fiinţei naţionale româneşti în teritoriile româneşti înstrăinate de la est de Prut!
Vor fi în stare partidele noastre liberale şi democratice să îmbrăţişeze şi ele opţiunea unionistă ca unică soluţie de ieşire din infern? Vor înţelege ele vre-o dată că Ţara noastră se numeşte România în frontierele ei fireşti de pînă la invazia sovietica din 28 iunie 1940? Vor înceta acestea vre-o dată să-i zică R.Moldova, acestei părţi din teritoriul naţional românesc, rupte în mod mişelesc de la trupul României, ţară? Vor înţelege acestea vre-o dată că noţiunea de „naţional” nu se termină la Prut?
Tare mi-aş dori ca partidele noastre liberale şi democratice să păşească pe o treaptă superioară: să devină şi patriotice, adică, unioniste! Căci, a fi patriot în R.Moldova înseamnă a fi UNIONIST! Şi punctum!
Problema (Re)Unificării Ţării trebuie pusă chiar de la început, peste numai 6 luni de la preluarea puterii de către forţele democratice, timp în care noua putere, sper, va instaura cu adevărat un regim democratic, în care să domnească legea, va transforma posturile de televiziune şi radio în instituţii cu adevărat publice, va realiza reforma justişiei şi o va curăţa de procurori şi judecători corupţi şi incompetenţi şi care au încălcat legea, executînd comenzile politice ale comuniştilor, va face curăţenie generală în poliţie şi SIS şi-i va aduce pe banca acuzaţilor pe cei care au maltratat, batjocorit şi ucis tineri nevinovaţi, vor fi expropriate averile clanului Voronin şi ai altor hoţi şi escroci care şi-au făcut averi ilicite pe spatele cetăţenilor şi vor fi aduşi în faţa justiţiei, şi, însfîrşit, după ce partidul comunist va fi scos în afara legii! În toată această perioadă toate mijloacele mass-media, partidele democratice, ONG-urile şi întreaga elită a societăţii au obligaţia să desfăşoare o activitate amplă de educare patriotică şi de conştientizare a populaţiei de necesitatea imperioasă a (Re)Unirii cu Patria-mamă România, astfel, ca la un eventual referendum în această problemă, aşa cum stipuleaza actuala constituţie (asta – în cazul mai mult ca sigur că modificarea constituţiei, ţinînd cont de componenţa parlamentului, nu va fi posibilă), populaţia să fie pregătită! Mai urmează ca actuala putere să asigure toate condiţiile ca cetăţenii R.Moldova, aflaţi la muncă sau studii peste hotarele republicii, să poată participa la un astfel de referendum!
Aşa să vă lumineze şi să vă ajute Dumnezeu!
30 iulie 2009
- Ilie Bratu