Nu radeti, nu faceti misto de mine caci si eu sufar. Atata politica in capul meu, numai alegeri, numai voturi, numai comunisti incat nici cand dorm nu scap de aceste ganduri. De ce sa nu radeti ma intrebati? Pentru ca aseara l-am visat pe comunistul Marian Lupu. Si inca cum l-am visat?
Se facea ca eram acasa; acasa-acasa, adica in satul meu drag si placut. Curtea casei noastre, casa mea, familia, parintii, fratii si linistea din jur imi faceau sufletul sa vibreze. Ce sa va mai spun, visul incepuse frumos. Cand colo ce aud la poarta? O cearta. Am mers sa vad ce s-a intamplat. Marian Lupu era la poarta curtii mele, in satul meu drag si invita lumea sa-l voteze.
- Ce vrei bre, il ia taica-meu de guler? I-a, pleaca de aici pana nu ti-ai luat-o. Mai lasa-ne cu politica ta.
Nu stiu ce i-a raspuns Marian, nu tin minte. Stiu doar ca vorbea tare si se ratoia. Nu l-am mai rabdat atunci pe pezevenghi si am sarit peste el. Cat era de lung, mi-am facut elan si am sarit cu ambele picioare in el. L-am vazut la pamant si am inceput sa-l pisez cu picioarele. Nu reusea sa se ridice ca alta lovitura il punea la pamant. Pana la urma m-am linistit, iar Lupu a plecat taras. M-am trezit.
Ciudat vis - putin spus. Se pare ca ura mea fata de comunisti se depoziteaza undeva in interior si doar in vis rabufneste. Si mai mult o sa-l displac pe Marian Lupu dupa ce va vota pentru comunisti odata ales deputat. Uratul de el!