Acum câteva zile am vizionat un film german despre realităţile din Germania răsăriteană cu câţiva ani până la dărâmarea Zidului Berlinului şi reîntregirea acestei ţări.
Nu voi reda subiectul filmului, ci doar anumite impresii pe care mi le-a lăsat. Am remarcat mai ales asemănarea izbitoare între actuala RM şi fosta RDG, omniprezenţa serviciilor secrete STASI, care controlau totul, orice gest, mai ales al persoanelor care le păreau suspecte, deci primejdioase pentru regim. De asemenea, isteria manifestată de regimul comunist de la Chişinău vizavi de România şi cea a comuniştilor germani de la Berlin faţă de RFG, pe care îl considerau cel mai mare duşman al lor, pare trasă la indigo.
De fapt, am remarcat că comunismul este acelaşi, indiferent în ce ţară se cuibăreşte. Comuniştii nemţi nu se deosebeau prea mult de confraţii lor chinezi, sacrificând fără scrupule individul în numele unei creaţii aberante, numite de ei “Omul Nou”. Şi-au creat şi o artă de partid, statutul oamenilor de creaţie devenind unul identic cu al prostituatelor. Peste tot – balet cu strungari şi ţesătoare, utilaje şi comunişti în acţiune. Pur şi simplu, nu-mi venea să cred că acţiunea filmului este plasată în Germania, atât de mult îi idealizasem pe nemţi până acum, crezându-i prea inteligenţi, incapabili de comunism.
Nu voi mai vorbi de destinele frânte ale unor omeni care fie au fost prea slabi şi n-au rezistat, fie n-au acceptat să colaboreze cu regimul comunist, să se prostitueze, alegând să se sinucidă decât să devină lachei, poeţi de curte. Ţin doar să repet în încheiere că situaţia din RM este aproape identică cu cea din Germania răsăriteană comunistă de până la ‘89, deci ar exista anumite speranţe că vom evolua conform aceluiaşi scenariu şi că zilele regimului roşu din Basarabia sunt numărate.
enervant.wordpress.com