Revin la tema minorităților, de data asta cu date mai concrete. Confruntând rezultatele ultimelor alegeri parlamentare cu datele privind structura etnică pe fiecare localitate (conform ultimului recensământ), putem trage niște concluzii foarte interesante privind votul bazat pe etnie. În continuare vă voi prezenta profilul electoral al principalelor partide politice și vom trage concluziile de rigoare.
PCRM a recucerit minoritățile, dar a pierdut ceva teren în satele moldovenești
Graficul de mai sus vă prezintă o comparație o scorului PCRM în 2005 și 2009. Se observă clar că PCRM și-a îmbunătățit enorm scorul în localitățile unde minoritățile naționale domină: în medie, ele au votat cu 20%-25% mai mult pentru PCRM decât în 2005. Explicațiile sunt evidente și s-au discutat pe larg în mass media: PCRM ducea în 2005 o politică ostilă Rusiei și avea concurenți buni, în persoana partidelor Patria-Rodina și Ravnopravie. În 2009, PCRM a contraatacat, luând pe lista lor cei din Patria-Rodina, iar UCM și PSD nu au fost suficient de convingători.
Totuși, în dreapta graficului observăm că cele două curbe se inversează, dovadă că în localitățile dominate de moldoveni/români, scorul PCRM a scăzut în medie cu 5%. Diferența pare mică pe grafic, dar e foarte semnificativă, deoarece localitățile populate masiv de moldoveni (peste 95%) reprezintă 44% din alegători.
Prin urmare, scorul PCRM ar fi putut fi cu adevărat zdrobitor, dacă o parte din moldoveni nu renunțau să voteze PCRM. Din fericire, minoritățile etnice reprezintă doar 22% din alegători, ceea ce face că 25% în plus pentru comuniști de la minorități, conjugate cu scăderea de 5% la moldoveni, nu a însemnat pentru PCRM decât o creștere de cam 3.4%
PL, PLDM și AMN nu prind la minorități
Graficul spune totul: performanța celor trei partide e pracitic lineară la proporția de moldoveni. În localitățile dominate de alte etnii decât cea majoritară, scorul celor trei partide este în general sub 5%. PL și PLDM se evidențiază doar prin faptul că sunt ceva mai bine cotate în zonele urbane, Chișinăul în special, ceea ce le umflă scorul în jurul zonei de 70%. De altfel, analiștii politici, precum Igor Boțan, au criticat aceste trei partide pentru faptul că nu fac suficientă campanie pentru minorități, și nici pentru că nu au pe listele elecorale personalități vizibile din rândul altor etnii. Acest grafic ar trebui să pună pe gând liderii celor trei partide, pentru că deocamdată prea puțin se observă la acest capitol, minoritățile fiind servite pe tavă comuniștilor.
PSD și UCM: o uniune logică
Al treilea grafic ne dezvăluie un profiluri identice pentru PSD și UCM. Ambele prind bine la minorități, îsă scorul lor scade drastic în localitățile moldovenești. Totuși, scorul PSD e ceva mai înalt în satele moldovenești decât cel al UCM, ce se prăbușește complet în aceste localități, drept consecință a unui programul electoral considerat de mulți analiști drept antinațional. În acest context, decizia UCM de a merge pe listele PSD pare una logică: ambele vizează același electorat, însă PSD are o viziune un pic mai moderată decât UCM. Există sinergii care pot fi exploatate la nivel regional, PSD fiind mai popular în nordul țării, printre ucrainieni, iar UCM în sud, la găgăuzi.
PDM a mers la alegerile din aprilie ca un partid centrist, și asta nu i-a adus succese mari printre minorități. Rămâne de văzut dacă factorul Lupu va fi punct de atracție atât pentru moldoveni, cât și pentru celelalte etnii.
În condițiile în care partidele de dreapta sunt incapabile la ora actuală să devină atractive pentru electoratul de alte etnii, PDM și PSD au responsabilitate mare: să recucerească acele minorități care au votat cu PCRM în aprilie din lipsa unei alternative reale. De reușita lor depinde în mare parte dacă aceste două partide vor accede în noul parlament sau nu.