Nu pot stăpîni tumultul zilelor de vară, nici cu o agendă şi nici cu un calendar (fiindcă acestea se pot măslui), azi nu eram prea convinsă că-i vineri, eram de fapt, indecisă: joi sau vineri? părea şi una şi alta. Însă marele eveniment al acestei zile este că am primit o scrisoare pe hîrtie, un bilet scris de mînă cu tot dragul. Mmm.

Mai voiam să scriu cîteva vorbe despre noua mea preocupare pentru bijuterii făcute de mînă, de fapt, noua veche coţofeneală, şi un pic despre Rusoaica, o carte care-mi aduce aminte, nu ştiu de ce, de Sadoveanu, însă am nişte minunăţii de răsfoit. Şi oftat (şi-apoi, să nu fii material-ist cu aşa cărţi?)

---
a, şi despre înmaieuaţii cu maşini care ţin neapărat să străbată toooată străduţa îngustă, cînd pot ieşi imediat la dreapta la bulevard; iar eu, biet călător, unde să mă dau din calea lor, să mă sui în copac?29549434-3658767587036998780?l=masa-pustie.blogspot.com