lasa in pace gurile rele…auzi des acesta zicala, facindu-te mai puternic rautatilor de zi cu zi..si totusi sufletul e invatat sa spere si sa ierte..la ce?la dusmanii…la fitze…si la dezamagire…ca esti mai bun..sau mai slab.asta sigur o dovedeste cultura si inteligenta..Zi de zi de confrutam cu invidia celor din jur…a acelor omeni care inca nu au inteles sensul vietii si care nu pot avea incredere in propriile forte..si care folosesc puterea celor tari..Invidia este incapacitatea de a te bucura pentru altcineva, fractura la nivel amotional corect manifestat prin iubirea aproapelui, incapacitatea de a intelege starea de unitate a fiintei umane(starea lui de bine ma face si pe mine sa fiu bine, si invers) …Prin invidie demolezi ceea ce nu poti construi de teama ca nu poti ajunge acolo, incapabil sa rezonezi cu starea de reusita pt ca esti foarte departe de ea si nu te impaci cu cei trei A(aici, acum, asa)
.Optimismul din mine ma face insa, sa caut o latura buna a invidiei.
-indicator de recunoastere a pozitiei in care te afli si iti spune ceiti doresti.
-cealalta fateta a capacitatii de recunoastere a unor elemente calitative care iti sunt necesare.
-pentru a priva pe cineva de bunul sau,inseamna ca mai intai ai avut capacitatea de a recunoaste acel bun(bine) al sau si doresti sa faca parte din ceea ce esti tu sau ce este al tau. Doresti sa il demolezi pentru ca vrei sa fii mai aproape de el, insa il judeci din pozitia pe care esti centrat in acel moment.
De foarte multe ori am fost invidioasa..pentru ceea ce sunt si pentru ceea ce-mi ofera propriile forte..este o boala a celor mai slabi…de a inchide ochii si de a se limita la doar ,,a invidia”
