Amnesty International este îngrijorată de faptul că după două luni de la demonstraţiile din Chişinău – care au urmat după alegerile parlamentare din 5 aprilie şi au dus la dezordinile din 7 aprilie 2009 – un progres neesenţial a fost atins în investigarea sutelor de declaraţii privind maltratarea şi tortura din partea poliţiştilor. Organizaţia este, de asemenea, îngrijorată de faptul că activiştii societăţii civile şi politicienii de opoziţie sunt persecutaţi şi riscă să facă închisoare pentru exercitarea paşnică a dreptului la libertatea de exprimare, precum şi de faptul că ONG-urile locale sunt persecutate aparent pentru activităţile acestora de monitorizare a drepturilor omului. Alegerile repetate sunt programate pentru 29 iulie, iar Amnesty International îi este frică de un nou val de încălcări ale drepturilor omului.

Tortura şi maltratarea

Amnesty International a atras în mod repetat atenţia asupra faptului că tortura şi maltratarea persoanelor aflate în custodia poliţiei constituie o problemă sistematică în Moldova. Eşecul în desfăşurarea investigaţiilor efective ale afirmaţiilor de tortură şi în atragerea la răspundere a celor vinovaţi au generat imunitate larg răspîndită pentru astfel de acţiuni.

Într-o decizie emisă pe 16 iunie 2009 împotriva Moldovei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a conchis că Serghei Gurgurov a fost supus torturii în anul 2005, plîngerea lui nu a fost investigată în modul corespunzător, iar el a fost lipsit garanţii legale efective. Decizia prevede că “procuratura nu a întreprins nici un efort autentic de a investiga cazul şi a descoperi adevărul. Din contra, există motive de crezut că aceasta a încercat să acopere faptele şi să creeze impedimente astfel încît să facă imposibilă identificarea şi pedepsirea celor vinovaţi”.

Sute de oameni au fost reţinuţi în timpul şi nemijlocit după demonstraţii. Reţinerile continuă pe măsură ce colaboratorii poliţiei studiază materialele video cu evenimentele respective. Nu este cunoscut numărul exact al celor reţinuţi, dar reieşind din relatările ONG-urilor locale, „MEMORIA”, Promo-Lex, Institutul pentru Drepturile Omului, CReDO şi altele, circa 150 oameni au relatat că au fost maltrataţi de poliţie. Avocaţii reprezentanţi ai victimelor torturii şi altor tipuri de maltratare din partea poliţiei, au menţionat faptul că investigarea acestor plîngeri nu s-a prea mişcat din loc; trezeşte îngrijorări faptul că unul dintre avocaţi a confirmat că majoritatea clienţilor lui şi-au retras plîngerile de maltratare, făcînd referire la hărţuirea de către colaboratorii locali de poliţie.

Amnesty International consideră binevenit faptul că autorităţile moldoveneşti au invitat un expert internaţional în medicină legală să participe la autopsia cadavrului lui Valeriu Boboc, care a decedat în circumstanţe controversate în timpul demonstraţiilor din 7 aprilie. Dar, totodată, face apel către autorităţi să asigure investigarea promptă, independentă, imparţială şi exhaustivă a tuturor plîngerilor de maltratare de către poliţie şi ca oricine va fi identificat în mod echitabil ca fiind responsabil, să fie adus în faţa justiţiei în conformitate cu obligaţiile Moldovei în baza legislaţiei internaţionale în domeniul drepturilor omului.

Acuzaţii penale motivate politic

În urma demonstraţiilor un şir de oameni au fost acuzaţi de comiterea infracţiunilor penale. Amnesty International este îngrijorată de faptul că poliţia şi procurorii ar putea să nu facă distincţie între cei care şi-au exercitat paşnic dreptul la libertatea de exprimare şi întrunire şi cei suspectaţi de comiterea actelor de violenţă.

Pe 12 iunie, Dorin Chirtoacă, Primarul Chişinăului a fost acuzat de “organizarea dezordinilor în masă” şi de tentativă de lovitură de stat, infracţiune pasibilă de pedeapsa maximă de 15 ani privaţiune de libertate. Reieşind din declaraţiile avocatului acestuia, acuzaţiile sunt motivate politic. Dorin Chirtoacă este membru al Partidul Liberal şi şi-a declarat intenţia de a candida în cadrul alegerilor parlamentare din 29 iulie. Acesta a condamnat de asemenea public încălcările comise de poliţie în timpul demonstraţiilor. Avocatul acestuia a comunicat Amnesty International că acesta a fost prezent la demonstraţiile din 7 aprilie, dar convingea oamenii să nu recurgă la violenţă.

Amnesty International rămîne a fi îngrijorată de faptul că Natalia Morari şi Ghenadie Brega au fost şi ei acuzaţi de “organizarea dezordinilor în masă”. Ambii au fost în rîndul unui grup de activişti ai societăţii civile, care a organizat la 6 aprilie un eveniment paşnic “ziua de doliu naţional”, pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din Moldova. Aceştia au informat autorităţile despre aceste planuri, în conformitate cu legea. Aceştia au anunţat despre acţiunile de protest planificate prin intermediul reţelelor sociale din internet, prin mesaje pe telefoanele mobile, precum şi din gură în gură. Natalia Morari a relatat Amnesty International că ei se aşteptau să vină cel mult 300 de tineri şi au rămaşi uimiţi cînd li s-au alăturat tocmai 10,000 oameni, inclusiv liderii tuturor partidelor de opoziţie majore. În prezent, aceştia sunt în aşteptarea procesului de judecată.

Într-un răspuns standard la apelurile Amnesty International în susţinerea Nataliei Morari şi a lui Ghenadie Brega, Procuratura Generală a declarat că “doar participanţii activi la acţiunile ilegale, calificaţi de legea penală şi anume persoanele care au aplicat violenţă împotriva reprezentanţilor forţelor de ordine, au distrus, sau au îndemnat la incendierea şi distrugerea proprietăţii publice, au fost reţinuţi şi urmăriţi penal”.
Amnesty International consideră că Natalia Morari, Ghenadie Brega şi Dorin Chirtoaca au fost acuzaţi de comiterea de infracţiuni penale pentru exercitarea legitimă a dreptului acestora la libertatea de exprimare, iar dacă vor fi condamnaţi, Amnesty International îi va considera prizonieri de conştiinţă.

Hărţuirea apărătorilor drepturilor omului şi a organizaţiilor societăţii civile

Într-o scrisoare către Primul Ministru, la 29 aprilie, Amnesty International şi-a exprimat îngrijorarea referitor la faptul că cel puţin şapte ONG-uri, inclusiv oficiul local al Amnesty International, au primit scrisori din partea Ministerului Justiţiei datate cu 16 aprilie. Scrisorile cereau ca fiecare organizaţie să-şi explice poziţia vizavi de revolte, şi să expună măsurile luate de organizaţie pentru prevenirea şi oprirea violenţei, precum şi pentru asigurarea respectării Legii cu privire la întruniri. Aceste şapte organizaţii şi altele patru au primit de asemenea somaţii neaşteptate din partea inspectoratelor fiscale locale, datate cu 24 aprilie, în care li se cerea să prezinte pînă la 28 aprilie documentele financiare pentru anii 2008 şi 2009, şi să identifice sursele lor de venituri şi cheltuieli. La 28 aprilie, oficiul Amnesty International în Moldova a fost vizitat de reprezentanţii inspectoratului fiscal local, care au cerut ca organizaţia să prezinte o copie cu lista membrilor care au depus cotizaţii de membru. În plus, timp de cîteva zile începînd cu 9 aprilie, oficiul Amnesty International Moldova a fost supravegheat de persoane neidentificate.

Într-un răspuns adresat Amnesty International pe 22 mai, Ministerul Justiţiei a declarat că acţiunile autorităţilor fiscale de stat nu au legătură cu acţiunile Ministerul Justiţiei şi că Ministerul Justiţiei a acţionat în conformitate cu legea. Autorităţile fiscale de stat nu au dat nici o explicaţie.

Amnesty International îndeamnă autorităţile din Moldova nu doar să asigure desfăşurarea nestingherită a activităţii apărătorilor drepturilor omului, dar şi să le asigure protecţia împotriva “violenţei, ameninţărilor, răzbunării, discriminării ostile de facto sau de jure, presiunii sau oricăror alte acţiuni arbitrare” legate de activitatea lor în domeniul drepturilor omului, în conformitate cu Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile şi Responsabilităţile Indivizilor, Grupurilor şi Organelor Societăţii de Promovare şi de Protejare a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale Universal Recunoscute.

  • Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Inna Guleac, Ofiţer de presă, Amnesty International Moldova, tel: (+373-22) 83-58-08, mob. (+373) 69 33 78 41, e-mail: media@amnesty.md