Am prins o parte din emisiunea “Post Factum”, realizata de Igor Burciu de la Eu TV. El se pretinde analist, eu il vad un pic altfel, dar in fine.  La emisiune a participat Cornel Ciurea, un intelectual pe care il apreciez, si inca un ins al carui nume asa si n-am reusit sa-l aflu, care coincidea perfect cu formatul televiziunii lui Rosca, si care-i tinea isonul lui Burciu.

Din echilibristica lui Ciurea - care a reusit totusi sa iasa cumva, aproximativ si relativ basma curata din emisiune, dar de la care am asteptat totusi ceva mai mult - am inteles ca fostul PSL, asimilat de PD-ul lui Diacov, urmeaza in mod sigur sa fie inghitit de un lup. Caci si Cornel a dat-o pe constructivism, subliniind expres ca, indiferent de rezultatele alegerilor anticipate, partidele vor fi nevoite sa negocieze, pentru ca urmeaza perioada cand pragmatismul va trebui sa prevaleze asupra moralei duse la extrem. De altfel, in opinia lui, politicienii celor trei partide de Opozitie au fost mai degraba ostaticii situatiei create si nu pot sa faca mare caz de ea. Caci daca ar fi procedat altfel, ar fi avut soarta politicienilor si partidelor care au negociat cu comunistii in 2005. Teza a fost preluata cu entuziasm de Burciu care a confirmat cu tarie ca politienii liberali au actionat intr-un fel anume nu pentru ca ar fi morali in sine, ci fiind impusi de context. Eu n-as fi fost chiar atat de sigur, mai ales ca cunosc niste politicieni care se invartesc des prin studioul lui ori chiar isi au sediul la EU TV si care actioneaza intr-un singur sens indiferent de situatia politica. Totusi, politica lor constanta si previzibila nu le-a adus electorat, dimpotriva l-au pierdut si pe cel pe care l-au avut.

Dar sa ne reintoarcem la berbecii nostri. O alta problema care l-a framantat pe analistul Burciu si invitatii lui a fost lipsa probelor de fraudare a alegerilor pe care Opozitia a promis sa le prezinte in cel mai scurt timp. Totusi, niciunul din ei nu a scos niciun cuvant despre conditiile inegale in care sunt puse Puterea si Opozitia in perioada electorala, iar frauda ar insemna si faptul ca radioul si televiziunea publica sunt puse exclusiv in slujba guvernantilor.  Si dupa asta sa mai pretinzi ca Opozitia e obligata sa conlucreze cu Puterea care nu a ridicat deocamdata niciun deget ca sa remedieze situatia creata!!! Bineinteles ca intelectualul Ciurea, ca poltician experimentat si flexibil, poate boteza gestul drept pragmatism sanatos care trebuie sa se substituie odata si odata unei moralitati exacerbate ce risca sa degenereze in psihoza sau isterie.

S-a mai discutat si pe marginea lipsei de responsabilitate a liderilor Opozitiei care s-au desolidarizat de manifestanti, pe care nu i-au putut controla si tine in frau. Iar argumentul autoorganizarii maselor  nu poate fi invocat in niciun fel de Opozitia iresponsabila. Ciurea a remarcat judicios ca liderii liberali s-au desolidarizat de vandali, iar cazul Matasaru i se pare nesemnificativ. Pe de alta parte, a exclus si el ideea autoorganizarii (de aici deduc ideea organizatorilor malefici care trebuie penalizati inevitabil). Totusi, nu inteleg de ce organizatorii unei manifestatii sunt obligati sa asigure ordinea publica. Nu avem pentru aceasta politisti care trebuiau sa-i retina pe instigatori si huligani, si  care primesc salarii formate si din impozitele platite inclusiv de manifestanti?

Discuti amicala si binevoitoare din studioul Eu TV intre reprezentantii Opozitiei “constructive” m-a facut sa inteleg ca in curand PD-ul va fi inca o data de aceeasi parte a baricadei cu PPCD-ul si Partidul Comunistilor. Caci cuvinte gen conciliere, concordie se folosesc in acest context de cei care intentioneaza sa se puna bine cu comunistii. Daca ar fi optat pentru libertate si democratie nu ar fi fost nevoiti sa se impace cu nimeni. Caci, din cate stiu, cu liberalii parca nu erau certati.

enervant.wordpress.com