Jean Moscopol - Patriarhul rosu
Asculta mai multe audio Muzica
Justinian, zis şi Marina, e cel mai cuvios creştin,
Umblă cai (?) cu limuzina, şi se-nchină, la Kremlin.
Patriarh el se numeşte, şi-al Bisericii chiriarh,
Şi ca culme, de nu roşeşte, că-i sovieto-patriarh.
Tot ca el, mitropolitul, clerului moldoveniesc,
Că-i Rusan, zice-ipocritul, şi când colo!, e rusesc.
Ca Marina, Preasfinţia, n-a roşit nici un moment,
Când a spus, că România, azi e stat independent.
Iartă Doamne, întreg stolul, de vânduţi şi păcătoşi,
Cum e turcul şi pistolul, la fel sunt şi-ei cuvioşi.
Când Sovietele ordonă, ei pe dracu-n patru fac,
Şi spun la minciuni o tonă, ca să le fie pe plac.
Doamne Sfinte, Te îndură, de poporul Tău român,
Şi îi bagă pumnu-n gură, patriarhului păgân.
Că-i Marina, dacă minte, patriarhul cel imund,
Marinar, fă-l Doamne Sfinte, şi trimite-l drept la fund.