Bănuiesc că as putea să îmi spun şi eu păsul, legat de toate încercările de a resuscita Basarabia din coma în care se află de ani buni … şi de toate piedicile care apar exact de unde nu te aştepţi.

Să vorbim deci concret: eu, sunt româncă. Nu am fost în viaţa mea în RM şi dacă nu aş fi întâlnit 2-3 oameni buni de pe acolo pot spune cu mâna pe inimă că aş fi rămas TOTAL  INDIFERENTĂ la problemele basarabenilor. De ce? Fiindcă în oraşul în care îmi fac eu studiile, vocea studenţilor basarabeni nu numai că e foarte ştearsă, dar e şi foarte prefăcută, uşor manipulată şi mai mult cu accente de circ. Tot ceea ce se urmăreşte e de ochii lumii, probabil că nici ei nu cred în ceea ce fac.

Exemplu: acţiunea de susţinere  din 7 aprilie a luat forma unei parade lacrimogene, nu a avut nici un discurs temeinic, a început să se scandeze ÎMPOTRIVA statului român (de ce … habar nu am), cateva poezii spuse, o horă a unirii care nu prea invita trecătorii să participe … un fel de protest în familie, facut de basarabeni pentru basarabeni.

O altă parte interesantă e OSB ul din acest oraş a şi muscat mâna care l-a ajutat. Adică oamenii care cu cateva zile înainte au fost buni prieteni, au pus umărul unde era nevoie (doar din sentimente de fraternitate cu cei de dincolo de Prut), ulterior au început să fie jigniţi şi bârfiţi pe ascuns, bine înţeles. De ce? Iar nu am înteles.  Să fie oare ideea că foloseşti un om atât cât ai nevoie de el ?

Acum … am colegi de cămin basarabeni. Cred ca mai mult suflet pun eu decât ei. Indiferenţa e la ordinea zilei: propria comoditate, propriul servici, propriul timp liber şi propria laşitate. Uneori, propria minciună.

Şi cu toate astea, am înţeles că cee ce vin să studieze în Romania sunt priviţi cu respect de cei ce rămân acasă în RM.

Ca şi părere personală, îl loc să îi idealizaţi mai bine trageţi-i de urechi şi amintiţi-le că fac Basarabia de ruşine dacă vor continua în halul acesta. Să lase deoparte propriile interese, facerea de relaţii(adică pile), să mai socializeze şi ei cu românii în a căror ţară vin.

Să se împrietenească cu noi, că nu îi muşcă nimeni. Să nu se mai izoleze, să nu mai aplece urechea la ce spun unii şi alţii şi mai ales să lase politica la o parte …

Că nu de tineri politicieni demagogi avem nevoie, ci de CARACTERE !

Să ştiţi, dragii mei, că atitudinea ostilă şi de izolare a basarabenilor se simte.  Şi să nu se aştepte cineva că binele se face de la sine. Studenţii basarabeni sunt ambasadorii voştri în România. Pt. moment, îşi urmăresc doar interesul personal.

Va veni vacanţa, se vor întoarce o parte din studenţii basarabeni acasă. TREZIŢI-I cumva !