Motto: 1.Ne hvalisi iduşcii v rati, a hvalisi iduşcii s rati.
/folclorul ucrainean/
2.Adevărul nu are nevoie de gherghef
/proverb chinezesc în parafraza lui iu tsu/
Am prevăzut şi o aşa variantă – anticipatele… Şi am dat chiar motivaţia, reieşind din informaţia ce o aveam, anume că PCRM şi le doreşte mai mult ca opoziţia. Şi colac peste pupăză, opoziţia se mai face vinovată şi de provocarea lor. În limbaj shakespearian /vezi Hamlet/ şoarecii au întrat în capcană, urmează carnagiul în toamnă. Toată zarva cu votul de aur face trei parale. Nu s-au vîndut fiindcă nu s-a făcut tîrgul. Se pare că Voronin a negociat doar pe 3 iunie. Faptul că Filat şi Urechian au negociat în taină le aduce o bilă neagră în plus. Cuvintele dnei Postoico nu sunt de clacă; opoziţia va suferi o gravă înfrîngere electorală, dar nu numai atît. Aste-s vorbe aşa, pentru întroducere…
Prima clarificare. Cine cu cine luptă? Se fac şi protagoniştii că nu prea ştiu, de electorat ce să mai vorbim. Sunt ca în jocurile “de-a războiul” din copilărie: ruşii, nemţii… ai noştri. O tabără îşi zice a comuniştilor şi e tratată ca atare de oponenţi /una din gravele confuzii/, alta se autoîntitulează liberal-democrată şi oponenţii lor nu acceptă acest nume decît cu sens negativ, sau persiflator. Adevărul: Şalaru e tot atît de libereal precît e comunist Voronin. Dar în PCRM există şi comunişti devotaţi ideii,la liberali cu idealismul nu prea, pragmatismul este acolo la modă, iar sub el interesele înguste, personale şi de clan.
În fond. PCRM nu are drept obiectiv strategic construirea comunismului pe plai, dar are un program social bine definit. Scopul lor strategic: statalitatea R. Moldova. Plus unificarea, adică rezolvarea diferendului transnistrean. LD nu pot nega statalitatea în alegeri – ar fi stupid de tot, dar o fac în afara lor. /Un ultim exemplu: necrologul lui Andrei Vartic de C Tănase, în care AV este prezentat ca “un ostaş al propăşirii patriei şi a neamului românesc”. Deci ei luptă pentru soarta ţării vecine – argument mai bun pentru oponenţi nu e de găsit/. Desigur Urechian este o excepţie. El e fără culoare, pur şi simplu “al nostru” ; el vorbeşte de Transnistria şi despre necesarele compromisuri, deci este un probabil viitor aliat al PCRM. Liberalii şi lib-demii nu dau răspunsuri tranşante la întrebarea Transnistriei, dar mulţi dintre ei /inclusiv în Timpul/ au pledat pentru abandonarea teritoriului cu tot cu populaţie.
În consecinţă astfel se lămureşte opţiunea /nedeclarată / a pc pentru anticipate. Ei au nevoie nu doar de un vot pentru preşedinte, ci de majoritate constituţională. Fiindcă concesiile făcute Tiraspolului vor avea caracter fundamental, costituţional. O nouă constituţie pentru o nouă ţară. Şi este clar că vor avea această majoritate în coaliţii de principiu cu alte partide care vor accede în parlament şi nu în baza cumpărării unui păcătos vot. Situaţia geopolitică se va stabiliza, evident în favoarea Rusiei, ceea ce nu înseamnă ruperea noastră de UE. După toate acestea PCRM se va înnoi, îşi va schimba denumirea şi simbolurile…Poate, o sugerează Marian Lupu. Este ceva mai puţin important la momentul dat.
LD sunt întro situaţie mai proastă. Discursul proeuropean este o camuflare a unionismului – o ştim cu toţii, inclusiv alegătorii. Confuzia mai vine şi din criză: nu poate o populaţie sărăcită, în plină criză economică să voteze nişte “burjui” plini de sine şi dolari. Însăşi culoarea verde este fie a turcului, fie a dolarului, a străinului în ultimă instanţă. Alegerile au arătat clar lipsa de inteligenţă a opoziţiei. S-au luptat cu un model fals al opoziţiei, altfel zis cu simbolurile lor, cu morile lor de vînt. De remarcat că nici în această luptă nu au ieşit victorioşi. I-au făcut un piar pozitiv lui Vladimir Nicolaievici, punîndu-l în aceiaşi pleiadă cu Marx şi Lenin. Or, aceştea sunt personalităţi recunoscute universal şi nu le va răsturna un Daibîja sau un Filat.
Parascovenii preelectorale. Termenul în DEX este dat ca neavînd o etimologie clară. Şi eu care am crezut dintotdeauna că e legat de sfînta etc Parascheva! Care, ca să vezi, este ocrotitoarea Ţării Moldovei, dar şi a României, de la o vreme. Cu aşa protecţie iată la ce a ajuns Moldova – la o trisecţie, o sfîşiere în trei bucăţi. În afară de cei de la Timpul /eu le zic tImpiţi/ şi Jurnalul Negrilor excelează în parascovenii şi basarabenii /cei de la VB/. Exemplu de la Teleleu&co: “ ne vor ghida Vieru şi Vartic de pe celălalt tărîm”. Cîtă aiureală politică şi cît fariseism cretin (sic!)! Nu e cazul să-i lăsăm pe răposaţi în voia Domnului, să-i pomenim creştineşte şi să nu-i folosim pe post de idoli?!. Întrebarea e pentru rudele celor în cauză, dar nu numai. Cît de creştin sunt costeii şi sorinelele se vede din faptul că fac reclamă /nu pă dejeaba, desigur!/ vrăjitoarelor Eudochia şi Mariei Esmeralda.
I-am ascultat la VB pe cei trei crai proapuseni. Cîtă fodulie goală, cîtă lipsă de simţ politic. Doar un exemplu, se pare a lui Vlad-ica: “Am putut să stăm în parlament 4 ani, să facem din cînd în cînd declaraţii…” . Mai e şi sincer omul – recunoaşte că precedenţii 4 ani a parazitat în parlament.
Diverse. Săracu Mătăsaru, biata soţie a sa care a mers pe 3 iunie cu flori la bravii boieri! Se vedde care este interesul pentru el, a fost trădat la sigur. Doar de Gavrilă şi Serioja scriu ziarele “bune”. În consecinţă va trăda şi el, adică va spune nişte adevăruri: cine l-a sponsorizat, l-a îndemnat la anumite acţiuni.
Atmosfera din opoziţie este una triumfalistă: victorie domnilor tovarăşi! Domneşte nu atmosfera de muncă/luptă ci euforia, care e de presupus va finaliza întro nouă furie a “tinerilor frumoşi” /DDD – doca Dan Dungaciu/.
Clarificare. Eu îmi exercit dreptul meu la opinie şi la exprimarea ei. Nu fac agitaţie pro/contra, iar dacă îi critic mai mult pe “drepţi”, apoi pe motivul că îi cunosc mai bine şi ştiu că ei au dus acest popor la situaţia actuală. Firească întrebare: cu ce preţ m-aşi întoarce la ei, fie şi ca alegător doar. Mare preţ, de aur. În primul rînd să se facă o clarificare, din care ar rezulta separarea de AMN. În al doilea rînd scoterea din PL a lu Şalaru şi Gadîrcă şi a tuturor celora legaţi de ASCOM. Tot aşa o mică castrare la PLD. Călic, carele în limbajul tăticului său este un politician diletant /în cel mai bun caz/ să-şi caute de afaceri, să nu speculeze ieftin cu numele părintelui. Desigur nu vor accepta nici sacrificiul porcului /Şalaru/, nici a urechiatului. În consecinţă eu pur şi simplu nu-i voi vota. Se vor împiedica în porci şi urechiaţi şi mulţi-mulţi alţii..
Iurie Ţurcanu
Pis. Mottoul se traduce direct aşa : nu te lăuda cînd te porneşti la luptă, ci la întoarcerea din luptă”. Dar dacă citim srati apoi avem un sens tocmai adecvat căcăcioşilor noştri. /este limita indecenţei mele verbale – pardon, altfel nu pot traduce/.
Piis. La fel nu pot vorbi de Tolea decît în limbaj de staul /coştireaţă/, fiinccă el godac e! Eu îi dau centnerul…Cine dă mai mult? Votaţi-l!
Piiis. Am scris Gavrilă nu din răutate. Pe 7 aprilie se pare că s-a serbat Bunăvestirea, în care un rol aparte îl are arhanghelul Gavriil. Deci a fost o gavriliadă, în lşimbaj puşkinian. Nu recomand bigoţilor să-i citească poezia respectivă – s-ar putea sclinti.