Principii istorice de interpretare:

  1. De vreme ce Scriptura a luat fiinţă într-un context istoric, ea poate fi înţeleasă corect numai în lumina istoriei biblice

  2. Deşi revelaţia lui Dumnezeu în Scripturi are un caracter progresiv, atât Vechiul cât şi Noul Testament sunt părţi esenţiale ale acestei revelaţii şi formează un tot unitar.

  3. Faptele şi evenimentele istorice devin simboluri ale adevărurilor spirituale numai dacă Scriptura le desemnează ca atare.

Principii teologice de interpretare:

  1. Ca să înţelegi Biblia din punct de vedere teologic, trebuie să o înţelegi mai întâi din punct de vedere gramatical

  2. O doctrină poate fi considerată biblică numai dacă însumează şi include tot ce spune biblia despre ea.

  3. Atunci când două doctrine prezentate în Biblie par să fie contradictorii, acceptă-le pe amândouă ca fiind scripturale, cu deplina încredere că ele se rezolvă într-un plan superior.

  4. O învăţătură care este prezentată doar implicit în Scriptură poate fi considerată biblică atunci când este susţinută de comparaţia cu pasajele corelate.