Marian Lupu face din nou opoziţie lui Vladimir Voronin
Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, consideră anormale actualele relaţii dintre R. Moldova şi România, care, potrivit acestuia, "sunt îngheţate" din două motive: divergenţe legate identitate şi de denumirea limbii. Spicherul a expus această poziţie în cadrul unui interviu avut, în dimineaţa acestei zile, la Radio Nova.Marian Lupu s-a pronunţat pentru normalizarea relaţiilor între statele noastre, subliniind că "cheia se află atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti". În opinia acestuia, relaţiile dintre statele noastre ar trebui să fie civilizate, bazate pe spiritul european şi că nu ar trebui să nu evidenţiem în acest raport elementul etnic. Lupu s-a pronunţat pe marginea acestui subiect în contextul recentului interviu acordat de către preşedintele Vladimir Voronin publicaţiei româneşti Evenimentul Zilei, în care şeful statului acuză România de faptul că ar fi "ultimul Imperiu din Europa". Marian Lupu a mai subliniat că limbile vorbite în România şi R. Moldova "sunt identice şi nu e cazul să facem diferite invenţii". Însă, a precizat acesta, este opţiunea fiecărui cetăţean să se autoidentifice, fie român, fie moldovean şi să numească limba pe care o vorbeşte cum doreşte. În context el a adus exemplul Spaniei, unde aceiaşi limbă este numită în trei feluri (spaniolă, catalonă şi bască) şi că la tratatele propuse de Spania la UE sunt scrise "în trei limbi, chiar dacă în esenţă este aceiaş limbă, fără nicio deosebire".
În altă ordine de idei, spicherul a vorbit despre necesitatea existenţei unui dialog normal, constructiv, între Putere şi Opoziţie. El s-a pronunţat pentru "ascultarea şi înţelegerea" opoziţiei, amintind de acea declaraţie de parteneriat votată în unanimitate la începutul actualului Legislativ.
Marian Lupu a vorbit şi de "lipsa de transparenţă" în dialogul purtat de Preşedinţie cu Rusia (vizitele lui Zubacov) pe marginea problemei transnistrene, dar a admis că s-ar putea ca la etapa actuală să fie necesară o astfel de practică a discuţiilor secrete. În acest context el a evidenţiat posibila existenţă a unei "concurenţe" între instituţiile statului (preşedinţie, parlament şi guvern) în ce priveşte reglementarea transnistreană, spunând că Parlamentul nu este la curent cu discuţiile purtate de şeful statului cu Federaţia Rusă. Cu toate acestea, a adăugat spicherul, Parlamentul trebuie să fie cel care aprobă orice decizie finală pe marginea soluţionării diferendului transnistreană şi că această soluţie trebuie să fie bazată pe Legea RM din 2005, care prevede principiile democratizării şi demilitarizării regiunii transnistrene.
O altă chestiune abordată a fost cea a reformării partidului de guvernământ, al cărui membru este Marian Lupu. El a pledat din nou pentru necesitatea reformării PCRM, subliniind că rămâne pe vechile poziţii expuse într-o conferinţă de presă în vara curentă (vedeţi aici declaraţiile din vară). Preşedintele Parlamentului a spus că deocamdată nu este la curent cu propunerile concrete formulate pentru reformarea PCRM deoarece nu este în organele de conducere ale formaţiunii. Cu toate acestea, Lupu a subliniat că este în aşteptarea reformării, despre care a vorbit, spune el, încă în 2005 când a aderat la acest partid.
PS Relatarea am făcut-o din memorie, astfel că reproducerea ar putea fi un puţin distorsionată ca formă, nu şi ca fond.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Sursa
2007-11-14 10:36:49