Alexandru Botnari, primarul din Hânceşti, a vândut reţelele de gaze din oraş către SRL “Roralin Gaz”, fiind învinut de o tranzacţie ilicită. Autor: Grigore Vieru
Programul de gazificare a regiunilor rurale s-a realizat cu mare tam-tam. Cetăţenii au finanţat practic acest program, ca în final să nu-şi poată restitui partea lor de investiţie. Drepturile de proprietate asupra reţelelor construite de ei înşişi nu sunt recunoscute, deocamdată, de către oficialităţile moldoveneşti. Anual, în afară de preţul consumului de gaze, proprietarii reţelelor din Moldova achită în contul S.A. „Moldova Gaz”aproape 30 mln lei. Acest tarif este achitat pentru furnizarea gazelor prin reţelele create din surse proprii.
Deşi au investit în reţelele de gaze din surse proprii, locuitorii din Hânceşti s-au trezit peste noapte că acestea nu le mai aparţin. Nu este o noutate că programul de gazificare în Moldova a decurs în mod haotic. Aşa cel puţin constată specialiştii independenţi din sectorul energeticii. Misterul gazificării oraşului Hânceşti s-a petrecut atunci când Alexantru Botnari, pimarul din Hânceşti, s-a pus în poară cu conducerea „Moldova Gaz” şi Guvernul Republicii Moldova. Nedumerirea oficialităţilor s-a accentuat mai cu seamă atunci când reţelele de gaze din oraş au fost comerciaizate de către primar unei companii eleveţiene „Rotalin Gaz”.
Primarul are însă o explicaţie. D-ul Botnari este de părerea că nu at trebui să „ducă pe umeri” o companie monopolistă, S.A. „Moldova Gaz”, care a profitat pe seama primăriei. Până în 2006, S.A. „Moldova Gaz” s-a folosit de reţeaua privată de gaze din Hânceşti, de altfel, în majoritatea comunităţilor din republică, situaţia fiind similară. Demersurile primăriei Hânceşti către Abaşchin Ghenadie, ex-directorul S.A. „Moldova Gaz”, de a încheia un contract de arendă pentru utilizarea reţelelor de gaze au fost în repetate rânduri ignorate. Primarul de Hânceşti a explicat refuzul prin nedorinţa companiei de a rambursa investiţiile în reţelele nou construite din localitate. Printr-un alt demers, primăria solicita monopolului de gaze dreptul ca acestea să fie autogestionate, prin crearea unei Întreprinderi Municipale. La rândul său, întreprinderea ar fi putut obţine un profit considerabil de la aprovizionarea cu gaze.
Tranzacţie legală sau ilegală?
Tranzacţia din oraşul Hânceşti s-a realizat cu mare bucluc, iar în bugetul primăriei au fost vărsate 13 mln lei, investiţii efectuate de către „Rotalin Gaz”. În opinia lui Alexandru Botnari, investiţiile sunt foarte necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurii oraşului. „Datorită vânzărilor de reţele, s-au îmbunătăţit 14 cazangerii, o magistrală şi reparaţia a două licee”. Pe de altă parte, primarul nu recunoaşte că o bună parte din contribuţia pentru construcţia reţelelor au avut-o şi cetăţenii de rînd.
Întrebat să prezinte actele de proprietate asupra reţelelor, primarul din Hânceşti a refuzat să le demonstreze. Tudor Şoitu condamnă acţiunile primarului, deoarece a înstrăinat bunurile populaţiei, fără a rambursa investiţiile şi fără a deţine vreun act de proprietate asupra bunurilor. Pe de altă parte, legea privind gazele lasă loc pentru interpretări la capitolul „proprietatea reţelelor” construite din surse private.
Consumatori de gaze cu doi stăpâni
S.A.”Moldova-Gaz” exploatează reţelele fără a investi în infrastructură, este de părerea primarul din Hânceşti. Potrivit Ministerului Economiiei, anul trecut, S.A. „Moldovagaz” a contribuit la extinderea a doar 700 km de reţele, prevăzându-se o investiţie de 300 mln lei. Pe de altă parte, S.A. „Moldova Gaz” se obligă să extindă ramificaţiile şi gazoductele pe întreg teritoriu al ţării, însă această obligaţie nu a fost realizată întocmai.
Reţelele din oraşul Hânceşti sunt întreţinute tehnic de către „Cimişlia-Gaz”. Filiala a racordat reţelele la conductele de gaz, oferind consumatorilor certificate privind condiţiile de exploatare tehnică. Consumatorii oraşului Hânceşti au achitat 380.000 lei, taxa de 200 de lei pentru fiecare gospodărie. Această plată, Alexandru Botnari o consideră ilegală, odată ce există deja un investitor care se obligă să deservească reţelele. Prin deservirea tehnică a gazoductelor, S.A.„Moldovagaz” a exploatat astfel proprietatea, care nu îi aparţine. „Neinvestind nimic, ei vor să-şi creeze profituri”, zice primarul.
Consumatori abuzaţi şi înşelaţi
Retele de gaze din Hancesti, construite din banii cetatenilor
În Hânceşti, unele companii au stabilit preţuri exagerate pentru lucrările de construcţie a reţelelor. Primarul zice că s-au comis numeroase încălcări din partea companiilor licenţiate de către Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică. Jumătate dintre acestea au prestat servicii de racordare a gazului la un preţ mai mare decât costul real pentru construirea reţelelor. În plus, unele dintre acestea, nu au oferit consumatorilor bonuri de plată. Bunăoară, „Garant Lux Gaz” SRL a acumulat 260.000 lei, uitând să ofere consumatorilor bonuri de plată. Costul include cheltuieli pentru alimentare şi cazare, lucrări de montare, pierderile de gaz, asfaltarea drumului, autorizaţia pentru trecerea drumului, inspecţia şi condiţiile tehnice, proiectare individuală, etc. Maria Curcă, una dintre locatarii din Hînceşti, s-a indignat că a trebuit să achite 3.500 lei pentru constricţia reţelelor pînă la ograda acesteia, fără a primi bonul de plată sau a semna vreun contract cu respectiva companie.
Două companii de gaze se luptă pentru aceleaşi reţele
Pentru construcţia reţelelor de tensiune medie în perimetrul traseului principal din Hânceşti, fiecare gospodărie a constribuit între1.600 şi 3.500 lei. Consumatorul are încheiate două contracte, unul cu „Rotalin Gaz” care furnizează gazele, iar altul cu „Cimişlia Gaz”, care le deserveşte tehnic. Printr-o hotătâre de Guvern, reţelele de gaze, indiferent de sursele de finanţare, se transmit întreprinderii “Moldova Gaz” la deservire tehnică. În acest scop, filialele întreprinderii a eliberat fiecărei gospodării un certificat tehnic, echivalentul a 200 lei. Consultanţii economici de la IDIS sunt de părerea că odată ce Moldova Gaz deserveşte tehnic reţelele, deja pretinde la bunurile respective.
Program de gazificare pe buzunarul donatorilor şi populaţiei
Ministerul Economiei a declarat că până la momentul de faţă, prin intermediul Programului „Satul Moldovenesc”, s-a reuşit gazificarea peste 900 de localitati, adică mai mult de jumătate din localităţile ţării. Lungimea totală a gazoductelor este estimată la 5000 km, cu o investiţie care depăşeşte 1 mrld lei. Potrivit rapoartelor Fondului Social de Investiţii, care a finanţat 15% din reţele, 70 mln lei au fost investite în construcţia a 720 km de gazoducte. Drept rezultat, aproape 300 de asociaţii de gaze au fost înregistrate, care au intermediat lucrările dintre simplul cetăţean şi companiile de gaz. Bunăoară, în satele Manta, Cahul şi Crihana Veche, aceste asociaţii s-au confruntat cu filiala Cahul Gaz şi cu Oficiul Teritorial Cadastru, pentru a-şi dobândi dreptul de proprietate asupra reţelelor construite din surse proprii şi contribuţii ale FISM. Potrivit FISM, cotribuţia comunităţilor respective s-a estimat la cca 12 mln lei. Pînă la acest moment, asociaţiile de gaze nu pot autogestiona reţelele şi nici să beneficieze de o recompensă se indignează Ion Neagu, primarul s. Manta din Cahul. Asociaţia a încercat de nenumărate ori să obţină tittlul de proprietate, însă până la momentul de faţă, acest lucru nu le-a reuşit.
Printr-o hotărâre de Guvern privind transmiterea reţelelor de gaze, Guvernul a obligat primăriile să fie luate la evidenţă, ca ulterior să fie transmise spre deservire S.A. “Moldova Gaz”. La fel, fostul Minister al Energeicii se obliga să monitorizeze executarea hotărârii, însă acest lucru nu s-a realizat întocmai. În gestiunea „Moldova Gaz” sunt înscrise majoritatea reţelelor, cu excepţia localităţilor unde acestea au fost vândute de către primărie altor companii străine de distribuţie a gazelor.
Alexandru Stâncă de la Direcţia Energetică din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, a comunicat că, la acest moment, se elaborează o nouă hotărâre de Guvern prin care cetăţenii vor putea să-şi preia titlul de proprietate asupra reţelelor proprii. Această iniţiativă de Guvern va mai dura ceva timp, deoarece inventarierea şi reevaluarea reţelelor de gaze de abia urmează să aibă loc. Între timp, posibilitatea de a beneficia de dreptul asupra reţelelor rămâne pînă la acest moment doar pe hârtie. „Cetăţeanul a finanţat construcţia gazoductului fără a primi titlul de proprietate, de aceea este necesară o hotărâre care să le restituie acest drept. Odată ce vor deţine titlul de proprietate, asociaţiile de gaze vor putea vinde bunurile titularilor de licenţă”, a menţionat d-ul Stâncă.
„Soluţia optimă este ca asociaţiile locale de gaze să preia rolul de intermediere dintre întreprinderea monopolistă şi consumator, care ar factura consumatorii la un preţ mult mai mic, fără achitarea tarifului de distribuţie. Cetăţenii nu beneficiază la moment de dreptul de proprietate asupra bunurilor construite din bani proprii şi nici de costuri mai mici pentru gazele consumate”, menţionează d-ul Parlicov. Expetul este de părerea că veniturile anuale ale asociaţiei locale de gaze, provenite de la distribuţia de gaze către locuitprii satului, s-ar estima la cel puţin 200.000 lei. Aceste resurse ar putea fi gestionate la nivel local, astfel, noi locuri de muncă ar putea fi create la sate.
„Moldova-Gaz” – pe spatele consumatorului
Gospodăriile casnice au consumat în anul precedent peste 300 mln m3 de gaze. Luându-se în consideraţie tariful de cca 370 lei pentru mia de metri cubi la furnizarea gazelor naturale către gospodăriile casnice, şi faptul că 25% din reţelele totale de gaze aparţin populaţiei Moldova (după estimările unui studiu al IDIS Viitorul), anual, cetăţenii achită un cost suplimentar de cca 30 mln lei către S.A..„Moldova Gaz”. Consultanul Victor Parlicov susţine că consumatorii care achită acest tarif suplimentar este o ilegalitate, deoarece reţelele trebuiau construite de către „Moldova Gaz”. El nu găseşte vreo explicaţie de ce consumatorii ar trebui să achte aceste sume de bani întreprinderii monopoliste. Mai mult ca atât, nu există nici o relaţie contractuală între această întreprindere şi consumator, decât deservirea tehnică.
Totodată, surse din cadrul Ministerului Economiei au recunoscut că Programul de Gazificare, din start a prevăzut construcţia reţelelor de gaze în sate din contul fiecărei primării pînă în 2010. Deoarece administraţiile publice locale sunt lipsite de surse financiare, cetăţenii nu au vrut să aştepte patru ani pentru căldura de care aveau nevoie. Consumatorii, nerăbdători, au anticipat realizarea grabnică a programului şi au achiatat din surse proprii pentru construirea reţelelor. Alexandru Stâncă de la Ministerul Economiei a informat că începînd cu mai 2008, în baza unei hotărâri de guvern privind accelerarea procesului de gazificare, fiecare cetăţean va achita o constribuţie de cca 3000 lei pentru reţelele de gaze. În opinia specialistului, localităţile unde abia s-a iniţiat gazificarea la acest tarif, nu vor beneficia de vreun drept de proprietate, deoarece aceste costuri vor fi acoperite de către S.A. „Moldova Gaz”.