Rădăcina polinoamelor cu gradul mai mic sau egal ca 4.(articol solicitat)

În rezolvarea problemelor avem nevoie adesea de rădăcinile polinoamelor.Astfel putem stabili un şir de date care ne ajută într-o direcţie sau alta.Rădăcina unui polinom este valoarea argumentului pentru care polinomul se transformă în 0.

Polinoamele se clasifică după grad. Gradul Celui mai mare termen este şi gradul polinomului

De exemplu polinomul :

x^3+2x+1 este de gradul 3.

Un lucru important de memorat este că numărul de rădăcini ale unui polinom coincide sau este mai mic decît gradul polinomului.

Astfel,  un polinom de gradul 3 poate avea fie trei , fie două, fie o rădăcină. Polinoamele cu gradul impar au neapărat o rădăcină (vom demonstra ulterior). Polinoamele cu grad par pot să se lipsească de rădăcini.

În continuare voi prezenta metode de găsire a  rădăcinilor polinoamelor atît în mulţimea numerelor reale cît şi în mulţimea numerelor complexe.

Polinomul de grad I.

Forma generală:

ax+b

Rădăcina:

x=\frac{-b}{a}

Cazuri particulare :

ax

b=0 rădăcina x=0

Polinomul de gradul II:

Forma generală :

ax^2+bx+c

Rădăcini:

x_1=\frac{-b+\sqrt{\Delta}}{2a}

x_2=\frac{-b-\sqrt{\Delta}}{2a}

Unde \Delta=b^2-4ac  unde \Delta este determinantul ecuaţiei

Menţionez că un determinant negativ indică faptul că ecuaţia de gradul 2 nu are soluţii în R.(deoarece trebuie să extragem radical din delta care este negativ)

Un determinant egal cu zero(nul) indică faptul că ecuaţia are doar o soluţie.

Determinantul pozitiv aduce după sine, 2 soluţii ,numărul maxim pentru ecuaţia de gradul doi.

Ecuaţia de gradul doi cu determinantul zero , de exemplu:

x^2-2x+1 sau x^2-6x+9 sau 4x^2-4x+1 are o proprietate deosebită.

Pe lîngă faptul că are o singură soluţie ea poate fi restrînsă sub forma unui sume la pătrat :

(x-1)^2 sau (x-3)^2

Graficul funcţiilor determinate de ecuaţii de gradul doi cu determinantul nul arată aşa:

13Ele intersectează axa Ox într-un singur punct.

Ecuaţia de gradul II cu determinant negativ:

Drept exemplu să luăm ecuaţia x^2-4x+5

Determinantul acestei ecuaţii este \Delta=16-4*5=-4

Spunem că ecuaţia nu are soluţii în R. Are însă soluţii în mulţimea numerelor complexe.

Ştiind că în mulţimea numerelor complexe constanta i=\sqrt{-1} şi prin urmare că i^2=-1 scriem că

\Delta=-4=4i^2

Acum putem extrage uşor radicalul din determinant.

Cele două soluţii ale acestei ecuaţii vor fi

\frac{4+sqrt{4i^2}}{2} şi \frac{4-sqrt{4i^2}}{2} iar prin simplificare

x_1=2+ix_1=2-i

________________________________________________________________________________________


Sursa
2009-04-21 18:23:44



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

15:07:54CATALOGUL SERVICIILOR pentru TINE —» Asociaţia Obştească "Demos"
09:34:41Марк Ткачук: «Почему Ленин до сих пор с нами?» —» Блог Михаила Полянского
20:30:26Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:54:13Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:23:56Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:01:00Geam —» Andrei LANGA. Blogul personal
05:41:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
16:55:00CU INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ DESPRE CEI PLECAȚI —» Leo Butnaru
13:09:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:54:50Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:31:47Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:01:01Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:59:00Viitorul și trecutul / Sunt a filei două fețe —» Leo Butnaru
21:32:56Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:15:04Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:20:09Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:11:53Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:19:00Nostradamus —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:19:00Nostradamus —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:19:00Nostradamus —» Andrei LANGA. Blogul personal
11:21:33Cătălin Păduraru: „Luptați pentru piața românească!  —» Fine Wine
06:32:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
06:25:45Sărbători Pascale Fericite! —» Centrul Comunitar Instruire, Acces Informaţie Călăraşi
06:11:07Sărbători Pascale Fericite! —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
01:31:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки