DaDA

Calul se ţinea cu sfântă conştiinciozitate de scris, se legase de scris chiar cu capătul căpăstrului, strâns, cât să nu cedeze psihic, el iubea scrisul de mic copil, e de la sine înţeles, pe vremea aceea nimeni nu l-ar fi publicat, acum însă, la o vârstă ceva mai înaintată, l-ar fi publicat unii, mai pe la gazetele de perete, la panoul cu fruntaşi în întrecerea socialistă, mai pe listele afişate în holul fabricii, cu femeile aflate în perioada menstruaţiei, adică fertile, dar nereceptive sexual, neţiitoare de sarcină,

da, dar nu-l publicau, cum se explică asta?, nici acum, de ce, nu ştim, mă-sa insista pe la diverse înale porţi să dea drumul autorităţile locale apei pe ogoare, ca să nu inunde oraşul, ca să iasă din mijlocul cetăţenilor cineva capabil, cineva genial în aranjarea sacilor cu nisip în calea viiturii şi a viitorului, ştiţi cum e, ca atunci când ţii berea în tine şi, într-un coşmar, străzile nu au colţuri, garduri sau copaci

scrisul era ceva sacru pentru dânsul, cam cum e Ştefan pentru moldoveni şi Istvan pentru unguri, nu putea respira în afara scrisului, văd aievea peniţele bine ascuţite care îi tapetau, aşezate în rasteluri milităreşti, pereţii odăii, poate la vară, o lună-două, să se mai încălzească, când doriţi să plecaţi în concediu?, în iulie sau în august, sau poate că v-aţi răzgândit între timp, aţi despărţit toate silabele din lume, aşteptând această clipă şi, dintr-o dată, vă lăsaţi pradă abandonului

se gândea el acasă, fumând întins în pat, cu ochii agăţaţi de crăpătura din tencuiala tavanului, măi frăţioare, te anunţ eu după cum urmează: dacă nu scriu uite-acum, ici-şa, pe loc, ceva drept mor, mă topesc de ciudă, muza îmi suge vlaga şi-mi ia inspiraţia înapoi, tot nu am plătit în întregime ratele la inspiraţie, ştii că am găsit-o ieftin, la mâna a doua, deja purtată, dar încă la modă, fusese a altuia, un scriitor de provincie, profesor de matematici, care a donat-o pentru propăşirea idealurilor morale şi civice, lui nemaifolosindu-i la nimic, ţinuse o vreme florile în ea, dar se uscaseră şi apoi o dăduse pisicilor să crape jucându-se, până într-o zi, o bună zi ploioasă de toamnă, conform clişeului, i-o ceruse un anticar, chilipir.

Sursa
2007-11-04 17:52:25



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

17:06:35Romstoria: Romii boemieni —» Curaj.TV | Media alternativă
13:33:20Risc de embargo ucrainean la vinurile moldovenești? —» Fine Wine
15:20:00JURNALUL ÎN CONTINUARE... —» Leo Butnaru
19:41:00...de scris —» Mihai Dohot - impresii şi opinii personale
09:05:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
06:51:00Resetări —» Andrei LANGA. Blogul personal
06:51:00Resetări —» Andrei LANGA. Blogul personal
05:57:13DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
22:40:28La 12 „trecute fix” —» Curaj.TV | Media alternativă
22:40:28La 12 „trecute fix” —» Curaj.TV | Media alternativă
08:14:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
09:01:09Nou: Sauvignon Blanc BIO de la Gogu Winery —» Fine Wine
07:29:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
13:48:09Eugenia Botnaru, actriță de teatru și film —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
07:29:00POETUL DIN SUFLETUL PROZATORULUI —» Leo Butnaru
04:57:00MAMA A TOATE —» Leo Butnaru
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:16:11Universul pluridimensional al lui Matei Vișniec —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
10:02:32Ultima bancă: Floarea vieții, roluri de gen, childfree și altele (3 epis.) —» Curaj.TV | Media alternativă
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
17:55:09Mariana Bahnaru: „Emoție în fiecare rol…” —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
12:49:00DESPRE DOUĂ VICTORII. UNA DE LA CHIȘINĂU —» Leo Butnaru
05:19:00POEME DIN VATRA —» Leo Butnaru