DaDA

Calul se ţinea cu sfântă conştiinciozitate de scris, se legase de scris chiar cu capătul căpăstrului, strâns, cât să nu cedeze psihic, el iubea scrisul de mic copil, e de la sine înţeles, pe vremea aceea nimeni nu l-ar fi publicat, acum însă, la o vârstă ceva mai înaintată, l-ar fi publicat unii, mai pe la gazetele de perete, la panoul cu fruntaşi în întrecerea socialistă, mai pe listele afişate în holul fabricii, cu femeile aflate în perioada menstruaţiei, adică fertile, dar nereceptive sexual, neţiitoare de sarcină,

da, dar nu-l publicau, cum se explică asta?, nici acum, de ce, nu ştim, mă-sa insista pe la diverse înale porţi să dea drumul autorităţile locale apei pe ogoare, ca să nu inunde oraşul, ca să iasă din mijlocul cetăţenilor cineva capabil, cineva genial în aranjarea sacilor cu nisip în calea viiturii şi a viitorului, ştiţi cum e, ca atunci când ţii berea în tine şi, într-un coşmar, străzile nu au colţuri, garduri sau copaci

scrisul era ceva sacru pentru dânsul, cam cum e Ştefan pentru moldoveni şi Istvan pentru unguri, nu putea respira în afara scrisului, văd aievea peniţele bine ascuţite care îi tapetau, aşezate în rasteluri milităreşti, pereţii odăii, poate la vară, o lună-două, să se mai încălzească, când doriţi să plecaţi în concediu?, în iulie sau în august, sau poate că v-aţi răzgândit între timp, aţi despărţit toate silabele din lume, aşteptând această clipă şi, dintr-o dată, vă lăsaţi pradă abandonului

se gândea el acasă, fumând întins în pat, cu ochii agăţaţi de crăpătura din tencuiala tavanului, măi frăţioare, te anunţ eu după cum urmează: dacă nu scriu uite-acum, ici-şa, pe loc, ceva drept mor, mă topesc de ciudă, muza îmi suge vlaga şi-mi ia inspiraţia înapoi, tot nu am plătit în întregime ratele la inspiraţie, ştii că am găsit-o ieftin, la mâna a doua, deja purtată, dar încă la modă, fusese a altuia, un scriitor de provincie, profesor de matematici, care a donat-o pentru propăşirea idealurilor morale şi civice, lui nemaifolosindu-i la nimic, ţinuse o vreme florile în ea, dar se uscaseră şi apoi o dăduse pisicilor să crape jucându-se, până într-o zi, o bună zi ploioasă de toamnă, conform clişeului, i-o ceruse un anticar, chilipir.

Sursa
2007-11-04 17:52:25



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

11:13:44Moldova (+ Georgia) și jocurile marilor puteri —» Curaj.TV | Media alternativă
13:07:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:31:00PĂZITOR ȘI SCRIITOR —» Leo Butnaru
20:45:20Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:26:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:04:08Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:30:53Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:02:19Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:18:00DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
00:39:44Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
23:18:25Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
22:53:06O plimbare prin Capitala Neamului —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
18:29:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:44:39Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:51:05DIN STRICTL NECESAR —» Leo Butnaru
02:12:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
23:17:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:46:26Peter Heather, John Rapley – Why Empires Fall —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:33:08Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:57:48Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:36:11Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:19:00„Anul lui Eminescu – Opere jubiliare ale geniului poeziei române” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
06:39:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
04:33:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
02:11:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки