E liniste…e intuneric…
Sufletul din nou e-n atipire,
Gandul zboara in nestire.
E liniste si e himeric.

Sfoara-ntunecimii ma sugruma
Colbul linistei ma ninge
Lumea-n juru-mi sta si plange,
Vreau s-aud si eu cum suna.

Simt. Caldura ma doboara.
Prea tarziu sa fiu cu totii
Batut-a ceasul far-d-emotii.
simt, cum viata ma omoara.

Spre cer privirea o indrept
Albastrul lui devine negru
Si ca un artist celebru
Luna ma izbeste-n piept.

Cad. Cazut sunt in nestire.
Urma-mi e-aruncata in gol
Vreau sa vad, sa simt Lumina.
E liniste…e intuneric…