Zilele trecute am fost rugat de şefii de la redacţie să merg la una dintre staţiile de alimentare Petrom şi să ridic tichetele de benzină. Am mers la staţia de pe strada M. Viteazu, mai la vale de Bucuria. Am intrat la doamna care era responsabilă de eliberarea tichetelor şi la cuvîntul meu de salut madam a răspuns în rusă, am încercat să-i explic de ce am venit de căteva ori însă ea nu m-a înţeles, a arătat cu degetul la uşă în semn să plec. Am ieşit ea m-a urmat, apoi a găsit pe cineva din angajaţii staţiei ca să fie translator, am vorbit cu domnul şi el i-a tradus, ca apoi, în cîteva minute, să pot pleca cu tichetele spre redacţie.
Petrom din cîte ştiu este o companie românească, oare nu au găsit o persoană în toată Basarabia care să cunoască limba de stat?
Cît oare voi fi nevoit în ţara buneilor mei să am nevoie de translator pentru a vorbi în limba mamei cu ocupanţii, care nu doresc să ne respecte ni-ci limba şi nici poporul!?