În această seară, în jurul orei 20.07, am urcat de la Gara de Sud într-un microbus cu seria CND 299, ruta 180. Vorbeam la telefon când am urcat, iar în salon nu mai auzeam ce spune interlocutorul meu. Am rugat şoferul să dea mai încet radioul. Acesta n-a reacţionat. Am repetat solicitarea şi continuam să discut la telefon. Radioul în salon se auzea la fel de tare şi am fost nevoit să închei discuţia la telefon.
L-am anunţat pe şofer că încalcă legea dar el a zis să-mi văd de treabă. Zicea să-i platesc întăi, după asta să vin cu pretenţii. L-am întrebat dacă ştie legea. A zis că o ştie. Apoi mi-a spus că eu nu am voie să vorbesc la telefon în microbus. Aşa vrea el. I-am zis că voi reclama acest comportament la poliţie, iar şoferul a oprint, insistând să cobor. I-am zis că nu voi face acest lucru, e transport public. Atunci am decis să sun la poliţie, la 902 - discuţia de la ora 20.10 - pe care sper să o fi înregistrat, sau măcar să fi consemnat în registru reclamaţia mea.
Femeia care stătea pe scaunul din spatele şoferului i-a luat apărarea. Vorbea ruseşte şi insista că nu am dreptul să vorbesc la telefon în trasnoport. A început să ridice vocea, să mă pună la punct.
I-am zis că nu e microbusul lui privat şi că în acest moment este pe rută, iar transportul în acest caz este pus în serviciul cetăţenilor, nu invers. Nu are nici un drept şoferul să-mi impună reguli pe care nu le prevede legislaţia. N-a fost impresionată să audă acest lucru. Şi a continuat să ţipe că ne-am luat nasul la purtare, că muzica tot pentru noi era pusă şi că măcar aşa aflăm şi noi ce se întâmplă prin ţară. I-am zis că ştirile din Dalnii Vostok sau Kamciatka puţin mă interesează. Nici muzica de bulevard pe care o mediatizează intens posturile ruseşti. Iar acasă ascult ce vreau. Femeia a vrut să dea replică dar a oprit-o la timp tânăra care stătea lângă ea. A zis că nu vrea să mai asiste la disputa noastră. Abia acum s-au mai calmat spiritele. Şoferul a dat radioul mai încet, apoi l-a închis de tot. I-a zis fetei că dacă o deranjează, îl stinge.
Nu ştiu ce a înţeles şoferul din toată această discuţie. Nici femeia care s-ă băgat cu replici strigate nu ştiu dacă a învăţat ceva. Contez că măcar ceilalţi 5-6 pasageri care au urmărit scena au înţeles că aşa nu bun
Când am coborât din transport, eram sigur că trebuie să mă plâng la primărie pe acest caz, acum nu mai ştiu ce să fac.
Vă invit să vă pronunţaţi vis a vis de situaţia descrisă mai sus şi să-mi recomandaţi, ce credeţi că ar trebui să fac?
- să depun o plângere (şi aş putea să obţin, în cel mai bun caz, eliberarea din funcţie a şoferului iresponsabil);
- doar mediatizez cazuri/situaţii de acest fel, în speranţa că lucrurile se vor schimba de la sine, sau…
- nu fac nimic.
- ghenadiebrega.wordpress.com