Sondajele din Moldova sunt cunoscute pentru rezultatele lor fanteziste, ce deseori depășesc până și triplul erorii de eșantionaj declarate. Partea bună însă, e că un sondaj incorect nu e neapărat un sondaj inutil. Dacă un sondaj umflă permanent ponderea partidului de guvernământ cu cam 20% (Barometrul Opiniei Publice, I’m looking at you), înseamnă că după niște corecții de rigoare puteam obține o reprezentare mult mai fidelă a realității. În continuare vă propun o analiză proprie, inclusiv cu previziuni, a peisajului politic din Moldova în preajma alegerilor parlamentare.

Metodologie
Cei mai puțin curioși în aspectele tehnice pot trece direct la rubrica Rezultate.
În calculele mele am utilizat preponderent seria de „Barometre ale Opiniei Publice” (BOP) din perioada 2005-2008 publicate de Insitutul de Politici Publice, realizate cu sprijinul financiar al fundației Soros, plus ultimele două sondaje Vox Populi  ale Asociației Sociologilor și Demografilor din Moldova.

Pentru a ajusta rezultatele sondajelor, m-am ghidat de rezultatele reale obținute de partide la alegerile din martie 2005 și iunie 2007, care au au avut loc la doar o lună distanță de sondajele BOP respective. Corectările mele au fost justificate de următoarele constatări:

1.    40-60% dintre cei intervievați nu declară o opțiune de vot.
Motivele sunt diverse, persoanele declarând că nu s-au decis, nu vor să răspundă, ori că pur și simplu nu participă la vot. Evident că fiecare dintre aceste trei categorii necesită un tratament aparte (ceea ce BOP ignoră să facă). O să vedeți explicația puțin mai jos.

2.    Circa 80% la sută declară că sigur vor merge sau probabil vor merge la vot.
Ponderea aceasta este surpinzător de constantă (din 10 sondaje, variațiile cele mai extreme au fost 74% și 82,8%). Mai curios însă e faptul că această pondere e surpinzător de… înaltă! Amintesc că nu țin cont de cei care spun „nu știu/nu răspund”. Și totuși, în 2005, la alegeri au participat abia 65% din alegători, iar în 2007 doar 52%. Pot înainta două explicații non-exclusive : intervievații mint din lașitate ori ignoranță, ori IPP își alege greșit eșantionul, sondând persoane cu un spirit civic mai înalt. Oricare ar fi motivul cel mai realist, vom ține cont și de acest ecart în modelul nostru.

3.    15-25% din voturi sunt diluate la alegerile parlamentare între candidații mici
…și când spun candidați mici, nici nu mă refer la partidele „istorice” ce nu au trecut pragul electoral, ci mai mult la partidele de buzunar și candidații independenți ce apar mai mult în preajma alegerilor doar pentru a polua lista electorală. În sondajele de opinie, ponderea lor este subapreciată puternic, probabil din cauza că nu sunt citate în mod nominal, ori fiindcă nu au fost încă lansate. Acest ecart va fi la fel corectat în modelul meu.

4.    Există o corelație puternică între cei ce nu declară o opțiune de vot și scorul PCRM.
Acest efect este prezent în toate sondajele, fie ele BOP sau Vox Populi și, comparând aceste rezultate cu cele de la alegeri, putem presupune că votanții PCRM sunt mai fideli decât ceilalți, și prin urmare cei indeciși aleg mai rar PCRM drept opțiune decât cei ce se manifestă imediat. Un coeficient de ajustare va fi introdus și pentru acest efect.

5.    Există o supra-apreciere sistematică a PCRM în sondajele BOP.
Chiar dacă eliminăm efectul precedent, BOP continuă să supra-aprecieze PCRM în sondajele lor. Însă și alte partide sunt supra- sau sub-apreciate, de exemplu AMN. Noi coeficiente de corecție pentru fiecare partid vor fi introduse pentru a limita orice fel devieri sistematice.

Măsuri de ajustare:
-    non-votanții declarați (circa 20%) vor fi excluși din model, iar ponderea lor va fi redistribuită uniform tuturor partidelor;
-    un coeficient de „toleranță” va fi introdus pentru fiecare partid, ce va reflecta comportamentul indecișilor. Pentru PCRM, am ales un coeficient de 0,7 ce poate fi interpretat astfel: indecișii vor vota cu 30% mai rar PCRM decât cei care s-au decis imediat. Unii m-ar putea critica precum că am ales un coeficient prea înalt, însă trebuie să țineți de asemenea cont de faptul că la alegeri nu vor participa 80% din alegători, cum ar vrea ei să ne facă să credem în sondaje. Unii ar putea crede că și alegătorii PPCD sunt de obicei destul de deciși, PPCD având și el o bază destul de solidă. Am introdus și pentru PPCD un astfel de coeficient, dar din precauție l-am lăsat la 1, modelul funcționând bine și așa.
-    coeficiente de corecție a devierilor sistematice vor fi introduse doar pentru sondajele BOP la toate partidele. PCRM are un coeficient de 0,77; AMN 1,2 iar celelalte partide au valori apropiate de 1.
-    ponderea partidelor minuscule va fi ajustată la circa 15%-20%.

Rezultate
Observați că acum seriile statistice sunt mult mai credibile și sunt mult mai coerente cu rezultatele oficiale ale alegerilor (în Bold). Mai există niște anomalii punctuale (observați PCRM în martie 2006), dar tendințele generale sunt corecte. Dacă aveți o părere diferită, dorind să studiați modelul și să operați propriile simulări, las în liberă descărcare foaia mea de calcul aici.

Iată și reprezentările virtuale ale locurilor în Parlament (atenție calculele sunt aproximative, pe alocuri suma fiind 100 ori 102):

Tendințele se observă mai ușor pe grafic:

Concluzii:
-    PCRM e în declin, însă nu atât de pronunțat precum ar crede unii din opoziție. De fapt, din noiembrie 2007, PCRM a rămas stabil în jurul ponderii de 30%. În alegerile locale din 2007, PCRM ar fi acumulat circa 44 de mandate în Parlament, cam atât cât și la data ultimului sondaj. Unii ar spune că până la alegeri, PCRM va pierde și mai mult din electorat, dar să ne amintim de alegerile locale din 2003, unde PCRM pierduse doar 2%, iar în 2005 a pierdut la fel încă 2%. Trendul ultimelor sondaje pare să confirme această ipoteză. Probabil PCRM a ajuns la baza electoratului fidel, și un vot sub 25-30% e foarte puțin probabil.
-    Rezultatele celorlalte partide converg către două poluri. Primul pol e format din partidele de centru-dreapta:
.     —> AMN, PLDM și PL sunt aproape sigure să ajungă în Parlament, având și rezultate foarte apropiate. Ele luptă în general pentru același electorat: ascensiunea PL și PLDM a împiedicat AMN să crească în ultimul an.
-    PPCD, PD și PSD se luptă pentru intrarea în Parlament, cu rezultate ce converg către al doilea pol:
.     —> PPCD a intrat în declin din noiembrie 2007, dar încă poate apuca Parlamentul, mai ales că a acumulat 8,52% în 2007, ceea ce înseamnă că ori electoratul a început să-l sancționeze abia după alegerile locale (ce mi se pare un pic straniu și întârziat), ori mai e și o eroare statistică la mijloc. Oricum, diferența dintre situația actuală a PPCD, la fel ca și PD și PSD, și pragul electoral este încă prea mică pentru a tranșa asupra viitorului parlamentar asupra acestor formațiuni.
.     —> PD era foarte bine cotat până după alegerile din 2007, când ar fi intrat fără probleme în Parlament, însă partidul a suferit din cauza „rebelilor” liberal-democrați. Absorbția PSL-ului nu a fost suficientă ca să le garanteze prezența în Parlament și ultimele sondaje sunt neclare în această privință.
.     —> PSD-ul se află într-o situație similară, ultimele trei sondaje dându-le scoruri între 3% și 5.5%. Totuși, cele două partide social-democrate obținuseră împreună la alegerile locale peste 8%. Fuziunea celor două partide social-democrate nu a prea a ridicat rating-ul PSD-ului (observați ruptura de după noiembrie 2007), fapt legat probabil și de coalizarea cu comuniștii din CM. Oricum, PSD-ul are șanse bune să profite in urma votului minorităților rusofone necomuniste în special.
-    Teoretic, atât patru, cât și șapte partide pot accede în Parlament. În primul caz, ar fi inedit ca în Parlament să nu fie prezentă nicio mișcare de stânga în afară de comuniști, știind că, istoric, partidele de dreapta nu au avut niciodată majoritatea în Parlament. În plus, îmi imaginez greu minorițile ce nu vor vota PCRM, să voteze de preferință cu un partid de centru-dreapta.

Scenarii posibile:
-    dacă doar 4 partide intră în Parlament, PCRM ar obține, după ultimele date, între 45 și 49 de locuri în Parlament. Teoretic, AMN, PLDM și PL ar putea guverna țara în coaliție, însă PCRM poate bloca ușor procesul de alegere a Președintelui. Consecințe posibile: alegeri repetate cu rezultate imprevizile ori alegerea unui președinte semi-comunist de „compromis”.
-    dacă cel puțin un partid din cele trei (PPCD, PD, PSD) intră în Parlament, PCRM poate în rămâne la guvernare în alianță cu partidul respectiv, fie el PPCD, PSD ori PD, acumulând împreună cam 51-58 de mandate. Din experiențele trecute din Parlament și Consiliul Municipal, acest coaliție este foarte posibilă. Chiar dacă această coaliție nu se creează, PCRM poate oricum bloca alegerea Președintelui, având circa 36-44 de mandate.

Note finale:
-    În oricare din scenarii, viitorul Moldovei nu arată roz, chiar dacă opoziția va lua majoritatea în viitorul Parlament.
-    Toate partidele de opoziție trebuie să-și miște cât mai serios fundul prin țară. Pentru că deocamdată, nu au cu ce se lăuda. Următorul sondaj BOP e anunțat pentru 24 martie și poate va fi decisiv în estimarea șanselor Opoziției la guvernare. De Vox Populi nu știu nimic, că nici site îmi pare că nu au.
-    Mergeți la vot!

Corneliu Harea