Vizita lui Lavrov la Chişinău şi scenariile Moscovei

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a oferit preşedintelui moldovean Vladimir Voronin “asistenţa” Rusiei pentru a soluţiona rapid conflictul din Transnistria, exact în etapa culminantă a campaniei electorale din Republica Moldova. După ce a blocat negocierile, practic, timp de 17 ani, şi le-a îngheţat de-a binelea de trei ani încoace, Kremlinul a decis să le dezgheţe tocmai acum.

Soluţionarea cât mai rapidă a conflictului şi reîntregirea statului sunt interese vitale ale Republicii Moldova. Liderii de la Chişinău, indiferent de culoarea politică, au obligaţia să exploreze şi să cântărească orice posibilitate în acest sens, inclusiv oferta dlui Lavrov în numele preşedintelui rus Dmitri Medvedev. Scopurile Rusiei sunt însă cu totul altele decât interesele Republicii Moldova.

Desigur, Kremlinul are în vedere o combinaţie a două scenarii în acest moment. Un scenariu Mefisto-Faust şi un scenariu de tip mafiot.

Conform primului scenariu, Moscova încearcă să ispitească Chişinăul oficial, propunând să asigure victoria electorală a Partidului Comuniştilor în schimbul unei false soluţionări rapide a conflictului din Transnistria, în avantajul strategic al Rusiei. În această ipoteză, Kremlinul ar dori ca preşedintele Voronin să-şi vândă Moscovei sufletul.

În paralel, Moscova are în vedere scenariul mafiot, al ofertei cu şantaj pe care victima nu-l poate refuza. Kremlinul pare să calculeze că viitorul politic al Partidului Comuniştilor şi al dlui Voronin depinde în aşa măsură de o înţelegere separată cu Rusia în problema Transnistriei, încât şeful statului şi conducerea Partidului Comuniştilor ar merge la o asemenea înţelegere.

Pe scurt, Moscova spera că preşedintele Voronin va lua în considerare posibilitatea de a jertfi interesele naţionale ale statului, de dragul intereselor electorale ale partidului şi chiar personale. Unii editorialişti şi politicieni din Chişinău sunt îngrijoraţi de această posibilitate sau chiar prevăd că anume aşa se vor desfăşura lucrurile.

Totuşi, declaraţiile publice ale domnului Voronin, chiar prin intermediul mass-media ruseşti, de loc nu anticipează scenariile dorite de Moscova. Dimpotrivă: în interviurile sale cu Radio Ekho Moskvâ şi cu ziarul moscovit „Kommersant”, din 25 şi, respectiv, 27 februarie, şeful statului a clarificat poziţia Republicii Moldova în modul următor:

1. Negocierile asupra Transnistriei pot avea loc numai pe baza legii votate de Parlament în anul 2005 despre statutul localităţilor din stânga Nistrului în cadrul Republicii Moldova. În declaraţiile sale dl Voronin a repetat amănunţit prevederile acestei legi, semnalizând în acest mod că intenţionează să-i respecte prevederile.

2. Chiar dacă Rusia propune negocieri pentru reglementarea conflictului în formatul 2+1, adică Chişinău-Tiraspol-Moscova, dl Voronin spune clar că formatul internaţional 5+2, cu participarea Americii şi a Uniunii Europene, este singurul format legitim pentru orice negocieri şi orice decizii. Chişinăul este de acord cu “consultări,” nu negocieri şi nu reglementări în formatul 2+1. Deosebirea dintre negocieri şi consultări este evidentă: Chişinăul pune condiţia ca Rusia să nu joace rolul de arbitru între Chişinău şi Tiraspol, iar formatul 2+1 să nu adopte vreo decizie sau vreun document care ar compromite desfăşurarea negocierilor în formatul internaţional 5+2 şi reglementarea viitoare în cadrul acestuia.

3. Chişinăul cere retragerea trupelor ruseşti, pretins pacificatoare, odată cu rezolvarea politică a conflictului. Moscova însă spune că ar retrage trupele abia după rezolvarea politică. Această ordine i-ar da Rusiei posibilitatea să tergiverseze la nesfârşit soluţionarea politică şi să menţină trupele propriii - ca şi armata Tiraspolului - pe termen lung, exact ca până acum.

Declaraţiile citate ale preşedintelui Voronin semnalizează că dânsul nu va participa nici la scenariul Mefisto, al vânzării sufletului, nici la scenariul de tip mafiot al cedării la ofertă-şantaj.

de Vladimir SOCOR

Sursa: www.flux.md