Mediatizarea, datoria şi onoarea
Mediatizarea corectă a campaniei –o datorie a mass-mediei publice şi o chestiune de onoare a celei private
Am constatat în discuţii cu oameni din Chişinău că foarte mulţi dintre ei încă mai confundă titulaturile formaţiunilor şi pe un lider de partid cu altul. Ei, bine, competiţia a început! Pănă la 5 aprilie, tocmai vom reuşi să-i reţinem pe actorii politici înscrişi în cursa electorală pentru Parlament, să deosebim o denumire de alta, să memorizăm siglele, să le pătrundem simbolismele şi, cel mai important, să-i identificăm pe favoriţii noştri şi să le acordăm votul.
Rămâne să vedem cum va decurge competiţia. Dar o campanie electorală tihnită mai este posibilă doar în cadrul unor regimuri totalitare sau al unor autocraţii. Competiţia electorală este o luptă democratică pentru cucerirea puterii în stat. Pe durata acesteia, percepţia se acutizează – cea a competitorilor, dar şi a electoratului. Aşadar, este firesc ca în campanie să iasă la lumină lucruri care până atunci păreau inexistente. Pe de altă parte, este caracteristic firii umane să exagereze şi să trişeze într-o luptă pentru supravieţuire, mai ales una politică.
Intermediarul dintre noianul de informaţii emis de politicieni şi alegători este presa. Mass-media are datoria să asigure corectitudinea şi echilibrul informaţional al campaniei. Iată de ce ne bucură foarte mult decizia unui număr apreciabil de posturi de televiziune locale şi regionale (14) de a organiza în premieră dezbateri electorale – lucru care în anii trecuţi era lăsat exclusiv în seama posturilor de televiziune ce emit din Capitală. Surpriza este posibilă datorită sprijinului oferit de fundaţiile „Eurasia” şi „Soros”.
Conform ultimului Barometru de opinie, ziarele reprezintă prima sursă de informare pentru 21,8% dintre respondenţi, pe când televiziunea – pentru 88,4%. Din acest considerent, societatea civilă insistă în special asupra respectării deontologiei şi legislaţiei audiovizuale în spaţiul informaţional electronic, mai ales la posturile publice de radio şi televiziune. Săptămâna aceasta, într-un nou raport, Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) constata că la Compania „Teleradio-Moldova” “stagnează” aplicarea respectivelor principii. “Situaţia în cadrul acestei instituţii se înrăutăţeşte pe măsură ce se apropie scrutinul parlamentar”, iar “ştirile îi favorizează doar pe actorii politici aflaţi la guvernare şi pe cei care reprezintă autorităţile de stat”, se mai arată în raport. Experţii consultaţi de CIJ avertizează că ”este de aşteptat ca în anul electoral 2009 situaţia sub aspectul libertăţii presei să se agraveze”.
Pentru a contribui la îmbunătăţirea atmosferei în campanie, Comisia Europeană şi Consiliul Europei derulează în Republica Moldova un program comun, cu genericul “Suport pentru alegeri libere şi corecte”. La sfârşitul anului 2008, la conferinţa “Responsabilitatea democratică a mass-media în campanile electorale”, Vladimir Ristovscki, reprezentant special în Republica Moldova al Secretarului General al Consiliului Europei, atenţiona că “pentru instituţiile statului, alegerile parlamentare din 2009 vor constitui un indicator foarte important al nivelului de democraţie”. La rândul său, Claus Neukirch, şeful adjunct al Misiunii OSCE la Chişinău, avertiza că, în campania electorală, “atenţia monitorilor se va concentra în mod special pe activitatea “Teleradio-Moldova”, care este finanţată din bani publici”. În acelaşi timp, Neukirch sublinia că este şi “o chestiune de onoare” pentru presa privată să reflecte punctele de vedere ale tuturor actorilor politici, să reflecte o imagine de ansamblu şi echilibrată.
Eleonora LISNIC
(11.02.2009, pentru “Capitala” – www.capitala.md )
Sursa
2009-03-05 21:14:06