De ce a venit Lavrov la Chişinău?
Chiar dacă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că vizita sa nu are substrat electoral, nimeni nu l-a crezut. În aceste zile, preşedintele Vladimir Voronin şi Partidul Comuniştilor au avut mare nevoie de vizita unui demnitar de rang înalt de la Moscova. În primul rând, pentru a transmite electoratului pro-rus un mesaj cu privire la favoritul Kremlinului în campanie. Întrucât ex-premierul Vasile Tarlev a ajuns să conducă o organizaţie de „prieteni ai Rusiei”, iar Dumitru Braghiş se pare că este simpatizat de preşedintele Dumei de Stat, voturile alegătorilor care-şi doresc păstrarea unei relaţii privilegiate cu Moscova riscă să fie dispersate mai mult ca niciodată. În această conjunctură, la Chişinău a descins Lavrov, unul dintre oamenii de încredere ai lui Putin. El a sosit în capitala Republicii Moldova luni, 23 februarie, dată la care nostalgicii încă mai sărbătoresc „ziua armatei sovietice”. În ultimii 8 ani, aceasta a fost singura vizită oficială a unui ministru rus de Externe la Chişinău.Pe şeful diplomaţiei ruse nu l-a interesat deloc să discute cu omologul său moldovean – a venit într-o perioadă în care Andrei Stratan este degrevat din funcţie, el candidând pe lista comuniştilor. Lavrov a venit să discute cu Voronin. Întrevederea celor doi a fost mediatizată, iar publicul a recepţionat mesajul „Rusia mai mizează pe Voronin, Rusia contează pe comunişti”.
Pentru a le da jurnaliştilor de lucru, Lavrov a semnat la Chişinău „Programul interguvernamental privind cooperarea în domeniul umanitar în anii 2009-2010” şi a inaugurat Centrul de ştiinţă şi cultură al Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Aceste două lucruri puteau fi făcute de un alt emisar guvernamental al Moscovei, nu neapărat de unul de rang atât de înalt, cum este şeful diplomaţiei. La conferinţa de presă susţinută împreună cu ministrul adjunct moldovean de Externe, Valeriu Ostalep, Lavrov nu a spus nimic nou nici despre relaţiile bilaterale în general, nici despre problema transnistreană. Vâzând că şi Ostalep a vorbit ruseşte, Lavrov a constatat bucuros că „limba rusă este promovată” în Republica Moldova.
Ziarul rus „Kommersant”, cu surse în anturajul Kremlinului, scria că vizita ministrului de Externe exprimă decizia autorităţilor ruse de a-i favoriza pe comunişti în alegeri, dar că sprijinul Moscovei nu este determinat de „simpatia pentru Voronin”, ci de „lipsa unei alternative reale”. Publicaţia îşi mai informa cititorii că „unul dintre concurenţii redutabili ai PCRM este Partidul Liberal, de orientare pro-românească”. “În această situaţie, Rusia trebuie să aleagă răul cel mai mic”, explica ziarul.
Fără îndoială, între patru ochi, Lavrov şi Voronin au discutat şi despre mersul campaniei electorale, inclusiv despre modalităţile prin care Moscova ar putea susţine campania comuniştilor. Moscova nu poate renunţa la tradiţia de a avea guverne loiale în spaţiul ex-sovietic. La fel ca şi în cazul altor state, Federaţia Rusă poate menţine pe orbita sa Republica Moldova doar atât timp cât are relaţii strânse cu oameni din conducerea acesteia. Menţinându-ne în sfera ei de influenţă, Rusia poate fi sigură că în regiunea transnistreană lucrurile vor merge aşa cum îşi doreşte, că interesele sale politice şi economice în zonă sunt respectate, că-i sunt protejate investiţiile făcute în stânga Nistrului fără permisiunea autorităţilor constituţionale de la Chişinău.
„Dacă Moscova îl susţine pe Voronin, nu înseamnă că vrea binele ruşilor din Basarabia. Mulţi etnici ruşi doresc unirea cu România şi, indirect, aderarea la Uniunea Europeană, fiindcă înţeleg mai bine decât mulţi români de-acolo mersul inexorabil al istoriei”, comenta ziarul bucureaştean “Gardianul”.
În jocul geopolitic al lumii, Federaţia Rusă beneficiază cel mai mult de pe urma separatismului transnistrean şi tot ea este forţa cea mai interesată de neadmiterea unei apropieri a Republicii Moldova de UE.
Eleonora LISNIC
24.02.2009
Sursa
2009-03-05 21:30:47