RECURS

Curtea Suprema de Justitie
Colegiul civil si de contencios administrativ

Recurent:
Miscarea social-politica “Actiunea Europeana”
mun.Chisinau str.Calea Iesilor nr.6, of.4

Intimat:
Comisia Electorala Centrala
mun.Chisinau str.V.Alexandri, 119

R E C U R S
(suplimentar)

Prin hotarirea Curtii de Apel Chisinau din 23.02.2009 a fost respinsa cererea de chemare in judecata a Miscarii social-politice „Actiunea Europeana” catre Comisia Electorala Centrala privind anularea Hotaririi Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.
Consideram ca hotarirea primei instante este neintemeiata si ilegala, in legatura cu care fapt urmeaza a fi casata, dat fiind ca instanta a incalcat si aplicat gresit normele de drept material, in consecinta, concluziile instantei expuse in hotarire fiind in contradictie cu circumstantele pricinii.
Instanta a motivat hotarirea de respingere a actiunii, in principal, prin aceia ca:
a) Comisia Electorala Centrala a fost atentionata de mai multe organizatii de experti internationali (IFES, PNUD) aflati in Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, precum si de reprezentantii Coalitiei Civice si corecte „Coalitia 2009”, in vederea intreprinderii masurilor aditionale pentru prevenirea votului multipluin cadrul alegerilor parlamentare;
b) hotarirea contestata a fost emisa in conformitate cu prevederile art.art.18, 22 lit.q), 26 din Codul electoral;
c) participarea la alegeri este libera, benevola;
d) actiunile Comisiei Electorale Centrale au fost intemeiate si legale, nu rezulta careva incalcari procedurale.
Totodata, pentru a face mai convingatoare aceasta motivare din hotarire, instanta pur si simplu a omis sa examineze toate argumentele de drept reclamantului din cererea de chemare in judecata, argumente, care demonstreaza cu prisosinta ca Comisia Electorala Centrala si-a depasit atributiile la aprobarea hotaririi contestate, incalcind in mod flagrant si la direct Constitutia Republicii Moldova; art.53 din Codul electoral, precum si art.art. 18, 22 lit.q), 26 din cod, articole, care au fost invocate de catre instanta intru sustinerea legalitatii hotaririi; Legea privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale; Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte; art.3 al Protocolului aditional nr.1 la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale; Codul bunelor practici electorale, adoptat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei  in cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte.
Astfel, cererea de chemare in judecata in drept se intemeiaza pe prevederile art.art.6, 38, 60, 66, 72 din Constitutia Republicii Moldova si art.53 din Codul electoral, din a caror analiza logico-juridica rezulta in mod imperativ concluzia ca Comisia Electorala Centrala si-a depasit atributiile la adoptarea hotaririi „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.
Intru sustinerea acestor argumente in cerere se invoca si jurisprudenta Curtii Constitutionale a Republicii Moldova in ceea ce tine de interpretarea si aplicarea normelor constitutionale la emiterea de catre Guvern si Parlament a actelor normative subsecvente legii. In particular, s-a facut referire:
la Hotarirea Curtii Constitutionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constitutionalitatii Hotaririi Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi ale Codului electoral” in care se concluzioneaza ca „interpretarea oficiala de catre organul legislativ a unei legi  se  efectueaza  numai prin lege, care trebuie  sa  urmeze  aceeasi procedura  de  adoptare, semnare si publicare prevazuta de  dispozitiile constitutionale.  … Asadar, avind in vedere obiectul Hotaririi Parlamentului nr. 432-XIV din  10  iunie 1999, este necesar sa se mentioneze ca atit  sub  aspect formal,  cit  si sub aspectul separarii atributiilor puterilor in  stat, statuata  de  Constitutie,  ea contravine art.6, 72, 74, 76 si  94  din Constitutie”;
la Hotarirea Curtii Constitutionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire si de plata a indemnizatiei viagere sportivilor de performanta, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007. In aceasta hotarire Curtea Constitutionala a mentionat ca potrivit art.102 alin.(2) din Constitutie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale” Guvernul adopta hotariri pentru organizarea executarii legilor. Adoptate in baza si in executarea legii, hotaririle Guvernului au forta juridica inferioara legii si nu o pot contrazice sau depasi. In jurisprudenta sa anterioara Curtea Constitutionala a statuat constant ca hotaririle Guvernului sint acte subsecvente legii, se emit in scopul concretizarii, executarii corecte si efective a acesteia, normele cuprinse in hotariri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavind competenta normativa primara”;
la Hotarirea Curtii Constitutionale nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constitutionalitatii dispozitiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare si eliberare a actelor de identitate ale Sistemului national de pasapoarte” in care s-a recunoscut drept anticonstitutionala norma din Regulament care prevedea introducerea in documentele de identitate a unor mentiuni ce nu sunt prevazute de Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte.
Avind in vedere ca potrivit art.134 alin.(3) din Constitutia Republicii Moldova, Curtea Constitutionala reprezinta autoritatea ce garanteaza suprematia Constitutiei, asigura realizarea principiului separarii puterii de stat in putere legislativa, putere executiva si putere judecatoreasca si garanteaza responsabilitatea statului fata de cetatean si a cetateanului fata de stat, consideram ca prima instanta urma sa tina cont in mod obligatoriu  si de jurisprudenta Curtii Constitutionale la acest capitol.
Or, dat fiind ca potrivit Constitutiei autoritatea judecatoreasca este independenta si se supune numai legii, raminea ca instanta sa faca propriile deductii logico-juridice pe marginea  normelor de drept constitutionale invocate in cerere. Este evident, ca alte deductii decit cele ale Curtii Constitutionale al acest capitol nici nu pot fi facute. In caz contrar, ar exista situatia cind Curtea Constitutionala, pe de o parte, va tine sub control constitutionalitatea legilor si hotaririlor Parlamentului, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotaririlor si ordonantelor Guvernului si va sanctiona orice abatere de la principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, etc., iar pe de alta parte, instantele judecatoresti vor da friu liber pentru alte autoritati sa incalce acest principiu, acceptind si tolerind nihilismul juridic si anarhia juridica din partea unora dintre aceste autoritati.
Chiar daca s-ar admite pur teoretic, pe un moment, ca norma art.22 lit.q) din Codul electoral, care abiliteaza Comisia Electorala Centrala cu dreptul de analiza fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare si ia masuri pentru prevenirea lor; informeaza autoritatile publice despre necesitatea solutionarii unor chestiuni, in conformitate cu legislatia electorala, ar imputernici comisia sa emita si norme primare, pe linga normele din lege (lucru pe care art.22 lit.q) nu-l prevede in realitate), si in acest caz hotarirea primei instante este ilegala. dat fiind ca instanta nu era in drept sa intemeieze hotarirea pe o norma anticonstitutionala. Afirmatia decurge si din explicatiile date in Hotarirea explicativa a Plenului CSJ nr.2 din 30.01.1996 „Cu privire la practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale Constitutiei Republicii Moldova”, pct.2: „Conform art.7, Constitutia este Legea Suprema si nici o lege sau un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica. Reiesind din aceasta prevedere constitutionala, instantele judecatoresti, la efectuarea justitiei, urmeaza sa aprecieze continutul legii sau al altui act juridic ce reglementeaza raporturile juridice litigioase si, in cazurile necesare, aplica Constitutia ca act juridic normativ cu actiune directa.”
Sau, din lectura normelor din Constitutie invocate, din jurisprudenta Curtii Constitutionale, din hotarirea explicativa mentionata a CSJ este clar si pentru un jurist incepator ca hotarirea contestata a Comisiei Electorale Centrale este ilegala. De ce nu a fost clar acest lucru pentru Curtea de Apel ramine a fi o enigma. Sau, ar urma deductia ca in unele cazuri instantele judecatoresti, spre parere de rau, ignoreaza si concluziile juridice expuse in hotaririle Curtii Constitutionale, daca normele constitutionale pasibile aplicarii la solutionarea pricinii prezinta dificultati de interpretare pentru instante.
De fapt, prin hotarirea Curtii de Apel recurate se statueaza situatia prin care se admite adoptarea normelor primare, pe linga cele emise de autoritatea constitutionala legislativa (Parlamentul), si de diferite alte autoritati care sint doar in subordonarea organelor ce reprezinta ramurile puterii in stat, dar care isi aroga dreptul de „minilegislatori” ce intervin intru „repararea neajunsurilor” comise de Parlament la adoptarea legilor. Situatie pe cit de comica, pe atit si de ilegala, care nicidecum nu se incadreaza in notiunea statului de drept.
A ignorat prima instanta la examinarea cererii de chemare in judecata si la pronuntarea hotaririi si normele de drept international. In particular, nu s-a tinut cont de prevederile Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale in care declara dreptul la alegeri libere si, in scopul realizarii acestui drept, stabileste obligatia statului sa desfasoare alegeri libere prin vot secret si in asemenea conditii, care asigura exprimarea libera a vointei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului aditional nr.1 la Conventie). Iar  Codul bunelor practici in materie electorala care a fost:
-    adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice in cadrul cele de-a 3-a reuniuni (16 octombrie 2002)
-    adoptat de Comisia europeana pentru Democratie prin Drept in cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenara (Venetia, 18-19 octombrie 2002)
-    adoptat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei  in cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte
adoptat de Congresul Puterilor Locale si Regionale ale Consiliului Europe in cadrul sesiunii de primavara 2003, la capitolul I pct.4 (sufragiu secret) prevede ca lista persoanelor care in realitate se prezinta la urnele de votare nu trebuie facuta publica - lit.c).
Or, efectuarea mentiunii despre participarea la votare in actele de identitate, acte, ce urmeaza a fi prezentate nu numai in cadrul alegerilor, dar mai frecvent in alte imprejurari si diferitor persoane, inclusiv persoanelor si autoritatilor oficiale, de la locul de munca, de domiciliu etc. echivaleaza cu facerea publica a informatiei despre participarea persoanei respective la votare, astfel incalcindu-se dreptul cetatenilor la vot secret statuat in actele internationale mentionate, in art.38 din Constitutie si in art.6 din Codul electoral.
Totodata, fiind substituind dispozitia legala si constitutionala privind dreptul la vot secret si completind de fapt norma art.53 din Codul electoral cu o dispozitie noua privind obligativitatea marcarii documentelor de identitate a participantilor la votare, Comisia Electorala Centrala prin hotarirea sa a incalcat si prevederile art.54 alin.(2) din Constitutie care stabileste ca „exercitiul drepturilor si libertatilor nu poate fi supus altor restringeri decit celor prevazute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului international si sint necesare in interesele securitatii nationale, integritatii teritoriale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice, in scopul prevenirii tulburarilor in masa si infractiunilor, protejarii drepturilor, libertatilor si demnitatii altor persoane, impiedicarii divulgarii informatiilor confidentiale sau garantarii autoritatii si impartialitatii justitiei.” Instanta si acest argument si temei al actiunii l-a trecut elegant cu vederea, cu toate ca marcarea actelor de identitate ale alegatorilor ce nu-s de acord cu o asemenea procedura stabilita arbitrar de catre Comisia Electorala centrala reprezinta o restringere neprevazuta de lege, dat fiind ingradirea  dreptului la votul secret la alegerea Parlamentului.
In consecinta, alegatorii nu au nici o protectie individuala in fata abuzurilor admise de Comisia Electorala Centrala, si nu este exclus faptul ca si de alte comisii de circumscriptie, care pot prelua practica nihilista a celei centrale de a aplica Constitutia si legea reiesind din propria viziune, dar nu din viziunea legislatorului expusa in normele de drept, precum si protectie de alte abuzuri legate de participarea sau neparticiparea la votare. Or, nu intimplator, norma art.53 din Codul electoral fiind completata de catre Parlament cu prevederea despre aplicarea stampilei „Votat” in documentele de identitate al participantilor la alegeri prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea si completarea Codului electoral, exact peste un an a fost modificata, Parlamentul excluzind aceasta prevedere prin Legea nr. 248 din 21.07.2006. In nota informativa la proiectul de lege care ulterior a devenit legea nr. 248 din 21.07.2006 se specifica inoportunitatea normei date, avind in vedere neparticiparea la alegeri a cetatenilor care nu sunt de acord cu aplicarea stampilei „Votat” in documentele de identitate.
Totodata, la solutionarea pricinii instanta a incalcat si normele dreptului procedural care au menirea de a garanta pronuntarea unei hotariri legale si intemeiate in baza principiului contradictorialitatii partilor in proces. In special, potrivit art.4 Cod de procedura civila, sarcinile procedurii civile constau in judecarea justa, in termen rezonabil, a cauzelor de aparare a drepturilor incalcate sau contestate, a libertatilor si a intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice si asociatiilor lor, ale autoritatilor publice si ale altor persoane care sint subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de munca si ale altor raporturi juridice, precum si in apararea intereselor statului si ale societatii, in consolidarea legalitatii si a ordinii de drept, in prevenirea cazurilor de incalcare a legii. Intru atingerea acestui deziderat, potrivit prevederilor art.26 alin.(3) Cod de procedura civila, instanta care judeca pricina isi pastreaza impartialitatea si obiectivitatea, creeaza conditii pentru exercitarea drepturilor participantilor la proces, pentru cercetarea obiectiva a circumstantelor reale ale pricinii.
Faptul ca Curtea de Apel Chisinau a incalcat normele constitutionale si legale, mai mult decit clare si univoce, numai pentru a “sustine” pozitia ilegala si anticonstitutionala a Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei hotariri prin care se incalca drepturile constitutionale si comunitare ale cetatenilor, demonstreaza ca instanta nu a fost nici impartiala, si nici obiectiva. Respectiv, este incalcata si norma art.239 Cod de procedura civila care stabileste ca hotarirea judecatoreasca trebuie sa fie legala si intemeiata, si ca instanta isi intemeiaza hotarirea numai pe circumstantele constatate nemijlocit de instanta si pe probele cercetate in sedinta de judecata.
Trecind cu vederea toate argumentele de drept ale reclamantului, instanta a incalcat si prevederile directe ale art.art.238 alin.(2), 240 alin.(1), 241 alin.(5) Cod de procedura civila Cod de procedura civila care obliga instanta sa cerceteze circumstantele invocate si sa motiveze respingerea acestora.
Din cele mentionate urmeaza si concluzia ca Curtea de Apel a incalcat si dreptul reclamantului la un proces echitabil prevazut in art.6 (1) din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, dat fiind ca nu a examinat de fapt argumentele reclamantului din cererea de chemare in judecata, limitindu-se la fraze de ordin general ca actiunea nu ar fi intemeiata, si ca, totodata, nu a aplicat la solutionarea litigiului normele constitutionale pe care a fost intemeiata cererea. In acest sens invocam si jurisprudenta Curtii Europene pentru Drepturile Omului. In particular, cazul Pronina impotriva Ukrainei, in care Inalta Curtea prin Hotarirea din 18.07.2006 a conchis, ca ignorarea de catre instanta a argumentelor reclamantului bazate pe normele Constitutiei, care sint norme cu actiune directa, este temei pentru a se stabili incalcarea art.6 din Conventie.

Din considerentele expuse, in temeiul art.art.239, 400 alin.(1) lit.c), d), 417 alin.(1) lit.c) Cod de procedura civila,

solicit

Sa fie casata integral hotarirea Curtii de Apel Chisinau din 23 februarie 2009.
Sa fie emisa o noua hotarire prin care cererea de chemare in judecata a Miscarii social-politice „Actiunea Europeana” sa fie admisa.

Anatol PETRENCU,
presedinte