Omul neprihănit schimbă ţara

Fiind săptămîna trecută la universitate mi-a plăcut foarte mult lecţia de “Jurnalism Politic”, m-a impresionat profesorul care va preda acest curs, am văzut că este un om cu o gândire corectă, morală şi care îl doare inima pentru ţara lui.

La lecţie am discutat cîte ceva despre politica din ţara noastră. Întrebarea care el ne-a pus-o este: “Cum credeţi este Moldova cu adevărat liberă? Eu am luat cuvîntul şi i-am răspuns “Nu”, apoi am continuat cu un exemplu care mi la povestit profesorul de istorie pe când eram în clasa 6a Cânelui îi dezlegi cureaua de la gât ca să fie slobod, el aleargă prin împrejurimi, se bucură un timp de libertatea primită iar apoi se întoarce iarăşi la locul unde a fost legat multă vreme. Tot aşa s-a întâmpla şi cu Republica Moldova.

Care este situaţia ţării noastre? Noi suntem între haos şi ceea ce am dori să alegem dar nu ştim ce şi cum să alegem. Deaceea ne întoarcem iar spre haos. Ţara are corpuri vii cu suflete moarte, iar creştinii au misiunea de a readuce la viaţă aceste suflete moarte care nu mai văd speranţă pentru ţară.

Deseori obişnuiesc să întreb oamenii dacă cred că este vre-o ieşire din criza în care se află Moldova şi majoritatea răspund “NU”. Puţini sunt cei care spun “Nu ştiu sau “Da? dar au obosit să lupte, să caute şi să schimbe ceva. Toţi au obosit de minciună şi de promisiuni fără fapte, îşi croiesc drum spre ţările Europene unde speră să găsească ceva mai bun.

Oriunde în jur bîntuie un spirit de descurajare. În mintea oamenilor a murit gîndul că mai este speranţă pentru ţara noastră, au lăsat mâinile în jos şi ceea ce mai pot face este să caute o cale mai bună de a se întreţine. Oare doar pentru aceasta trăim? Cât va mai dura situaţia care este în ţara noastră?!! Cât timp va mai fi sărăcie?! Cât timp va mai fi miciună şi egoism?! Cât timp vom mai sta descurajaţi şi obosiţi de a mai face ceva pentru a schimba ceva?! Cât timp vom mai fi slugi bogaţilor altor ţări? Cît…?

În ziua de 27 august am mers în “Piaţa Marii Adunări Naţionale? şi am discutat cu mai mulţi oameni despre independenţa ţării. Mulţi nici nu ştiau ce sărbătoreau.
În timp ce discutam cu o domnişoară am întrebat-o: “Cum se vede dragostea unui om faţă de ţara lui? La care ea mi-a răspuns: “Dragostea de ţără se vede prin aceea că acest om rămâne în ţară ca să lucreze şi caută să facă ceva bun pentru societate pentru a o schimba chiar dacă se confruntă cu greutăţi?. Am fost mirată de răspunsul ei pentrucă de obiecei toţi tinerii spun că pentru ei nu există viitor în ţară.

Când spuneam altora ce fel de răspuns a dat acea domnişoară, mulţi din ei spuneau că e imposibil să stai în ţară dacă ai familie şi doreşti să-i asiguri un trai decent.
Profesorul meu A. Dumbrăveanu după ce i-am povestit despre discuţiile cu oamenii sus numiţi, mi-a spus următoarele: ” Dacă ne uităm de-alungul istoriei, au mai existat ţări care au fost în situaţii similare ca şi Republica Moldova, cu situaţie economică foarte joasă, poate chiar mai joasă decît a Moldovei, dar aceste ţări nu au fugit din ţara lor pentru a găsi soluţii în altă parte, ci au rămas să lupte. Un exemplu este America, chiar în timpul conducerii lui Roosvelt ţara avea economie foarte joasă. Totuşi Roosvelt a creat căi de a ieşi din criză şi ţara înr-adevăr a scăpat de criză economică.

Contribuţie pentru a schimba situaţia ţării nu o are doar Preşedintele, ci în primul rând noi fiecare. Schimbarea începe de la noi înşine. În proverbele lui Solomon 2:21 scrie aşa: Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămânea în ea. Moldova are nevoe de suflete neprihănite adică oamenii care să trăiească conform Bibliei, oameni plini de speranţă şi încredere că pot schimba ţara. Doar cei slabi dau mâinile în jos şi nu mai fac nimic, dar cei tari chiar dacă s-au descurajat, au dorinţă şi Dumnezeu îi ridică, le dă putere şi înţelepciune pentru a lupta în continuare ca să construiască o ţară puternică în orice domeniu.

Autor: Liuda Deliu