CATRE O GUVERNARE MAI BUNA PENTRU CRESTEREA ECONOMICA

O tara care trece prin tranzitii sociale inevitabile si care este foarte dependenta de relatiile economice internationale, se confrunta cu problem speciale la stabilirea aranjamentelor guvernamentale si a practicilor, care ar putea atrage si retine investitiile. Acolo unde transferurile din strainatate au un rol atât de important ca potentiala sursa de investitii, trei aspecte ale performantei sectorului public sunt îndeosebi relevante. Primul este legat de reglementarea de stat a investitiilor, transferurilor si a dezvoltarii sectorului privat în general. Al doilea priveste previzibilitatea administrarii sectorului privat, care determina încrederea investitorilor în conditiile pietei. Moldova sufera de o excesivitate a schimbarii politico-institutionale, sub forma unor reforme majore si a inversarilor timpurii, ceea ce face ca institutiile la nivel central si local de guvernare sa nu poata dezvolta capacitatile necesare pentru a-si atinge scopurile. Mai mult, în sferele cruciale, cum este lupta împotriva coruptiei, lipsa implementarii unor politici si strategii bine gândite reduce direct încrederea în guvern si submineaza mediul investitiona . Cel de-al treilea aspect vizeaza performanta prestarii serviciilor publice în domenii (dezvoltarea umana si infrastructura) de importanta directa pentru potentialii investitori, inclusiv beneficiarii de transferuri din strainatate, care iau decizii zilnice daca sa declare transferurile si sa le foloseasca pentru consum imediat, pe termen lung (inclusiv cumpararea de apartamente si plata studiilor) sau pentru investitii. Descentralizarea prestarii serviciilor publice se confrunta cu probleme semnificative privind eficienta, responsabilizarea, performanta si participarea – probleme care iau diferite forme în diferite sectoare. Pentru a consolida guvernarea în vederea cresterii economice în Moldova, trebuie urmate diferite cai.

Expertii Băncii Mondiale propun următoarele soluţii :

1.Implementarea numai a acelor reforme ale sectorului public, care sunt bine-definite, realiste si consecvente. Pentru a consolida contributia unei mai bune guvernari la cresterea economica si pentru a pregati o posibila aderare la UE, guvernul trebuie sa-si sporeasca credibilitatea prin adoptarea unor masuri practice si fezabile de realizare a sensibilitatii autoritatilor centrale si locale, de sporire a transparentei si responsabilitatii, de prestare a unor servicii publice de calitate mai buna si de reducere a coruptiei. Guvernul trebuie sa gaseasca metode pentru a accelera implementarea câtorva dintre multele si foarte ambitioasele masuri de reforma, incluse în SCERS, planul de actiune contra coruptiei si alte reforme ale sectorului public. O continuare a acestei tendinte de declarare, dar lipsa de implementare a reformelor cuprinzatoare ale administrarii sectorului public este de natura sa cauzeze doua probleme interdependente: o buna agenda a guvernarii nu este promovata, iar credibilitatea Guvernului este subminata. Un criteriu important de acordare a prioritatilor printre reformele administrative de a doua generatie, promovate de guvern, ar trebui sa devina fezabilitatea tehnica si politica a masurilor de reforma si minimizarea rupturii de practicile administrative actuale. Un pas important ar fi eliminarea inconsecventelor în descentralizarea prestarii de servicii publice, apelând la avantajele diferitelor modele de descentralizare a prestarii serviciilor. Autoritatile locale au nevoie de timp si resurse pentru a implementa actele normative existente privind administratia publica locala. Formula împartirii veniturilor trebuie revizuita în scopul sporirii capacitatii autoritatilor locale de a realiza responsabilitatile de prestare a serviciilor, în temeiul actualelor legi.

Lectiile privind cele aplicabile în Moldova trebuie însusite în cadrul unor sectoare si aplicate, corespunzator, în alte sectoare de servicii descentralizate. Aceasta este în particular aplicabil introducerii mecanismelor de comunicare reciproca din partea cetatenilor, comunitatilor de afaceri si autoritatilor locale asupra calitatii si relevantei serviciilor publice.

2. Selectarea si valorificarea punctelor de pornire privind reformele administrarii sectorului public, care sa ofere cetatenilor beneficii timpurii si durabile prin reducerea coruptiei, a scurgerii si risipei resurselor publice.

Cele trei puncte principale de pornire sunt 1) administrarea transparenta a finantelor publice prin intermediul cadrului de cheltuieli pe termen mediu; 2) îmbunatatirea prestarii serviciilor economice si sociale de catre autoritatile locale si/sau sectorul privat; si 3) implicarea în continuare a cetatenilor în administrarea locala, exploatarea angajamentului si dorintei lor de a se implica activ în economia si politica locala.Aceasta reprezinta continuarea eforturilor de reforma actuale. În particular, este importanta pentru îmbunatatirea treptata a performantei sectorului public, stabilirea CCTM ca mecanism anual pentru analiza necesitatilor si resurselor pentru prestarea anuala a serviciilor si planificarea flexibila a standardelor de prestare a serviciilor, care sunt disponibile în Moldova. Aceasta trebuie efectuata cu implicarea Cabinetului de Ministri, în special, a Ministerului Finantelor si al Economiei, si a ministerelor de resort relevante. Pe termen scurt, majoritatea serviciilor va continua sa fie prestata de entitati guvernamentale, dar treptat Guvernul trebuie sa încurajeze uzarea de prestatori privati. Acest lucru poate reclama un cadre de reglementare actualizat si, în primul rând, o schimbare a cultur ii administrative, care sa creeze spatiu pentru prestatorii privati. Drept punct de pornire poate servi largirea autoritatii de luare a deciziilor în asociatiile parinti-profesori. O monitorizare mai buna a prestatorilor de servicii publice din partea societatii civile, spre exemplu prin mecanisme de cartele de raportare, serveste scopul dublu de a responsabiliza autoritatile locale si de a crea o responsabilitate comuna pentru realizarile locale. Cetatenii pot fi înzestrati cu puterea de a monitoriza performanta prestatorilor de servicii, de a exercita presiuni ascendente asupra acestora si de a asigura contributii în adresa factorilor de decizie relevanti, în vederea asigurarii calitatii si randamentului bunurilor si serviciilor publice. Accesul îmbunatatit al cetatenilor la informatia privind resursele disponibile si folosirea lor intentionata si reala sporeste responsabilitatea si reduce coruptia de jos în sus. Acestea sunt componente esentiale ale reformelor guvernarii, care îi sporesc credibilitatea.