Sondaj de opinie în rândul judecătorilor privind riscul corupţiei în sistemul judecătoresc
În scopul analizei evoluţiei riscurilor de corupţie şi a impactului politicilor anticorupţie, Agenţia pentru Susţinerea Învăţământului Juridic şi a Organelor de Drept „EX LEGE” a elaborat Chestionare privind riscul corupţiei în sistemul judiciar. Trimestrial au fost desfăşurate cercetări în teren în vederea determinării opiniei reprezentanţilor sistemului judecătoresc la indicatorii prezentaţi de către Agenţia „EX LEGE”. La finele proiectului a fost efectuat un sondaj de opinie în rândul judecătorilor privind riscul corupţiei în sistemul judecătoresc. Eşantionul de cercetare a constituit 77% judecători, fiind chestionaţi 151 de judecători din 196 judecători ce-şi desfăşoară activitatea în toate instanţele judecătoreşti monitorizate. Practic a fost efectuat un recensământ între judecătorii din instanţele monitorizate, ceea ce denotă o marjă infimă de eroare.
Judecătorii au avut posibilitatea de a indica cauzele majore care generează corupţia în rândul judecătorilor. Acestea s-au dovedit a fi: nivelul scăzut de salarizare (96%), lipsa de integritate şi rezistenţă la corupţie (39,7%), imperfecţiunea legislaţiei (22,5%), intervenţia politicului în activitatea cotidiană (19,2%) şi corupţia sistemică la numirea în funcţie a judecătorilor (11,9%). Cauzele indicate de către respondenţi demonstrează o preocupare primordială a statului pentru eradicarea fenomenului corupţiei în sistemul judiciar.
De asemenea judecătorii au indicat şi factorii care favorizează actele de corupţie din sistemul judecătoresc: lipsa de rigoare în selecţia cadrelor (51,7%) şi disponibilitatea unor cetăţeni de a eluda prin coruperea judecătorului (51%), oportunitatea unor câştiguri suplimentare (25,5%), situarea într-o poziţie-cheie de putere (23,5%), lipsa unei reacţii adecvate în combaterea cazurilor de corupţie (18,8%).
Privite în ansamblu, se identifică câteva tandemuri a factorilor care favorizează şi a cauzelor corupţiei în rândurile judecătorilor: nivel scăzut de salarizare (96%) şi oportunitatea unor câştiguri suplimentare (25,5%); lipsa de integritate şi rezistenţă la corupţie (39,7%) şi disponibilitatea unor cetăţeni de a eluda prin coruperea judecătorului (51%); lipsa de rigoare în selecţia cadrelor (51,7%) şi intervenţia politicului în activitatea cotidiană (19,2%) şi corupţia sistemică la numirea în funcţie a judecătorilor (11,9%).
În concluzie, corupţia este efectul, în special, a nivelului scăzut de salarizare în asociere cu oportunitatea unor câştiguri suplimentare; a lipsei de integritate şi rezistenţă la corupţie a unor judecători în contextul disponibilităţii unor cetăţeni de a eluda prin corupere; a preocupării primordiale a statului pentru eradicarea fenomenului corupţiei în sistemul judiciar favorizată de lipsa de rigoare în selecţia cadrelor. Judecătorii consideră că cea mai eficientă măsură în stoparea corupţiei, dar şi îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie ar fi mărirea salariului.
Potrivit Legii cu privire la organizarea judecătorească nr.514 din 06.07.1995, în art.61 este prevăzut principiul distribuirii aleatorii al dosarelor. La demararea proiectului a fost efectuată o cercetare în rândul judecătorilor care a relevat faptul că 79,2% din judecătorii chestionaţi cunosc despre iniţiativa implementării Sistemului Automatizat de Distribuire Aleatorie a Cauzelor (SADAC) şi consideră această iniţiativă ca una pozitivă. Majoritatea judecătorilor chestionaţi la finele proiectului (90%) apreciază pozitiv prevederile art.61 din Legea privind organizarea judecătorească şi sunt de părerea că implementarea SADAC va contribui la reducerea cazurilor conflictelor de interese în instanţele de judecată.
Totodată, un număr considerabil din judecători manifestă rezistenţă la implementarea măsurilor de transparenţă, precum ar fi publicarea declaraţiilor cu privire la venituri şi avere a judecătorilor, înregistrarea audio şi/sau video a şedinţelor de judecată, publicarea pe pagini web a hotărârilor judecătoreşti.
Înlăturarea factorilor care încurajează comiterea actelor de corupţie va contribui la reducerea şi stoparea corupţiei în sistemul judecătoresc, ceea ce constituie o sarcină primordială pentru Guvernul Republicii Moldova.
Raportul de cercetare statistică privind riscul corupţiei în sistemul judecătoresc.
Sursa
2009-02-25 14:48:42