Mircea Surdu

Desigur, urma să invităm o vedetă pentru acest caz, una care foloseşte gura şi urechile ca intrumete nu doar de comunicare ci şi de existenţă. L-am sunat pe Mircea Surdu, numele lui de familie n-a fost un pretext, mai degrabă m-am gândit la personalitatea lui extrovertită, or comunicarea este meseria lui. Jocul la cre l-am provocat i s-a părut interesat aşa că am primit un „da” imediat. A venit la redacţia la ora stabilită, i-am explicat regulile şi am ieşit în stradă...aventura începe. În acest proiect l-am cunocut pentru prima oară, aşa că dintr-o jenă absolut normală am lipit cam stângaci scociul pe gură. Ne-am îndrepta spre cel mai apropiat magazin, convenisem cu fotograful să mergem într-un loc aglomerat pentru a-l pune în situaţia să comunica, dar ghinion, patronii s-au speriat de jocul nostru şi ne-au gonit. Strada nu ne păruse un loc interesant şi totuşi Mircea a continuat să meargă cu scociul pe gură.
Prima idee care îmi vine în minte atunci când mă gândesc a scociul de la gură asta este neajutorare. A fi în pielea lor pentru mine este un stres, desigur în viaţa lor totul decurge altfel, acest handicap se transformă într-o obişnuinţă sau poate într-un stres permanent. Dacă ne gândim bine cei care se nasc fără să auzit vreo dată probabil nici nu concep alt mod de a fi. Pentru mine tăcerea este un lucru imposibil, firea mea volubilă are nevoie să fie alimentată de comunicare...cum îţi imaginezi că eu tac...asta nu poate fi.
Am hoinărit pe străzi, Mircea cu scociul la gură, lumea îl privea oarecum straniu, asta din cauza feţei lui cunoscute, dar el continua să intre în rol. Unii zâmbeau, alţii se ghionteau şi continuau să insite cu privirea, oare ce gândesc ei... c-am înebunit sau că nu avem ce face. Am ajuns în drept cu casele Palatului Naţional, ce-ar fi să întrăm? Banal, un surdomut sigur nu merge la spectacole de acest gen ei au o artă aparte, mimează şi gesticulează într-un fel pe care noi prea greu l-am putea decodifica. Eam la ghişeul de bilete şi încercam să face nişte poze când telefonul lui Mircea a început să vibreze puternic şi să cânte aurzitor, dintr-o reacţie obişnuită la pus la gură ,dar n-a putut să zică nimic, nervos şi-a tras banda lipicioasă şi a zis un „alo” apăsat. Ce bine că era un joc, dar ce se întâmplă cu cei care nu pot să strige din adâncul pieptului, nu pot să cânte şi nici să audă ce fredonează alţii.

Nu-mi pot imagina să fiu surdomut, eu am nevoie permanentă de comunicare. Cât timp am stat la ghişeu am avut norocul că nu erau oameni care să mă aştepte altfel aş fi fost gonit sau insultat pentru că lumea vorbitoare este mereu stresaţi de sărăcie şi nevoi încât n-au urechi să audă durerea altora. Am avut câteva emisiuni în care am cunoscut astfel de oamnei, foarte interesanţi, surdomuţi care dansează, cântă. Evident mi-a fost foarte greu atunci când dialogam cu ei, întrebarea pe care o adresam parcurgea un drum prea lung până primeam un răspun, iar din această cauză pierdeam emoţiile lor. Desigur, ai văzut că tinerii de care m-am apropiat să-i întreb ora şi cât costă un bilet au fost destul de toleranţi, dar atsa pentru că m-au cunoscut şi s-au prins că este un reportaj. În viaţa reală sunt sigur că lucrurile decurg altfel.
TEXT DE NATALITA EFROS

Sursa
2009-02-24 17:55:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

20:51:30Promote Your Posts on WordPress.com —» Ştefan Grigoriţa
19:08:18Activistul buzoian, interviu la Dreptate tv —» Curaj.TV | Media alternativă
14:47:29New Patterns: Headers, Footers, Link in Bio, and More —» costica
14:40:13Campania de fidelizare „Fii deștept! Ia un card inteligent!” la Biblioteca „Onisifor Ghibu” —» BiblioCity
14:08:08„Eugenia Bulat, militantă a Mișcării Naționale” —» BiblioCity
13:03:57De ce… secretar de stat? —» Gheorghe Cuciureanu
09:57:07Neamule cu doine-n stele, De ce cânți inimii mele… —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
09:01:47Nocturna Bibliotecii: Ediția din acest an a fost dedicată acțiunilor omului asupra schimbărilor climatice —» BPR Ungheni's Blog
17:47:25„Tati, când mănânc ceva bun, te iubesc până la Jupiter și înapoi” #perleleIlincăi —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
17:42:49La Smîrdioasa evazioniștii își fac de cap! Delapidare și incendieri – poliția doarme! —» Curaj.TV | Media alternativă
17:32:06Pledoarie din trafic pentru transport alternativ —» Curaj.TV | Media alternativă
13:19:20TUDOR STĂVILĂ  – o CRONICĂ vie a discursului plastic din Basarabia —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
06:29:29„Bravo, Lika!” Ahedjakova licitează statueta NIKA pentru ajutorarea deținuților politici —» nimic nu e asa cum pare a fi...
06:27:42MACBETH. Monstrul care transformă dragostea în ură —» nimic nu e asa cum pare a fi...
06:26:20Bookfestul meu, Radmila mea... No, și oleacă Ianoș :) —» nimic nu e asa cum pare a fi...
06:21:58IUBIREA LA OAMENI. Vodka, trecutul care ne bântuie și destinul „glubincilor” rusești —» nimic nu e asa cum pare a fi...
05:30:06Sergiu Litvinenco revine pe calea cea dreaptă? —» un alt blog
18:16:51Varsă grăsimi în gura de canalizare pluvială —» Curaj.TV | Media alternativă
18:03:43Coada la muzeu era pentru biserică —» Curaj.TV | Media alternativă
17:59:36Protest cu vuvuzele și tricoloare cu + —» Curaj.TV | Media alternativă
17:54:42Șoșoacă economisește energie, vorbește la megafon —» Curaj.TV | Media alternativă
13:32:05Blonde —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
18:08:28Solidaritate cu femeile revoltate din Iran. Protest la București —» Curaj.TV | Media alternativă
17:52:43Mărieș mă alungă în Rusia, a privatizat km0!? —» Curaj.TV | Media alternativă
21:16:12Zice că surorile și bărbatul i-au luat ilegal fiica —» Curaj.TV | Media alternativă