« Vine Dragobetele, sarută fetele ! »


« În loc de introducere »

O incursiune prin vastul tărâm al internetului ne duce la semnificaţia acestei zile de 24 februarie. Desigur gândul ma duce la intamplarile de ieri, 23 februarie cand telefonul, fără voie a inceput să sune şi am primit felicitări…Rusescul « Cu sărbătoarea ! » şi acuma imi zgârâie urechile. Întreb nedumerit « Care sărbătoare ? » şi primesc răspunsul promt « Ziua băieţilor, ziua armatei… ». Rămân stupefiat şi mâhnit de ce înseamnă promovarea unor valori comuniste; unde e suflarea naţională ? Unde e iubirea de neam ? Care armată ? Ziua armatei sovietice ?! Hai sictir ! Dar să revenim…

 

« Legenda continuă »

Legenda vorbeşte despre Dragobete ca fiind o entitate mitologică similară zeilor Eros sau Cupidon care a luat la un moment dat şi forma fizică pentru că se aminteşte despre el şi ca fiu al Babei Dochia. Totodată se spunea că, având o personalitate mult mai expansivă, mai vulcanică decât a celor asemănători lui, devenise un fel de “naş ceresc” pentru ca, înainte de începutul primăverii el oficia acolo, în spaţiul cosmic, nunta tuturor animalelor. De aceea se şi crede că, pe 24 februarie păsările nemigratoare se strang în stoluri, işi construiesc cuiburi şi se împerechează. Cele care nu reuşesc să facă acest lucru ramân fără pui până anul viitor. Această tradiţie s-a răspândit cu timpul şi la oameni. Fetele şi băieţii se întâlneau, işi alegeau perechea sau pur şi simplu işi declarau dragostea pentru ca astfel erau protejaţi întreg anul de puterea şi binecuvântarea Dragobetelui. Astfel se spunea că cine participă la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. În unele zone se povesteşte chiar despre “goana din ziua de Dragobete” când, fetele şi flăcăii, se adunau în preajma satului de unde, la ora prânzului, tinerele porneau în fugă către casele lor urmărite îndeaproape de băieţi. Aceia care reuşeau să-şi prindă din urmă persoana iubită le puteau fura acestora o sarutare pecetluindu-şi astfel legământul în faţa tuturor. Din acest motiv, în universul rural încă mai circulă zicala “Dragobetele sarută fetele!”.

 

Obiceiurile străvechi mai spun şi că pe 24 februarie oamenii işi aranjau casele pentru a-i face o primire demnă zeului amorului care venea alături de zânele Dragostele încărcate de daruri de iubire. De asemenea, toţi cei din gospodărie căutau să nu-l intampine pe Dragobete fără o persoană alături fiindcă, în caz contrar, ei erau sortiţi să mai aştepte încă un an până cand aveau să işi găsească perechea.

 

Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Probabil că 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

 

Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

 

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

        

«În loc de concluzie»

         Îmi amintesc un recent reportaj tv în care se arăta situaţia economiei în timpul crizei enumerând firmele care au reuşit să depăşească acest impas şi toate erau din domeniul matrimoniale, iar prezentatarea menţiona faptul că « În doi treci mai uşor de criză , de aceea mulţi aleg să se căsătorească ». Soluţia e simplă, să ne iubim ca pasarelele şi să ne declăram dragostea, să fim aproape de persoanele dragi, căci vedeţi, nimic nu poate fi mai puternic decat iubirea !:)

         Iubeşte româneşte !

         Dragobetele sarută  fetele !

 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dragobete

www.dragobete.blogspot.com

www.dragobete.ro

 


Sursa
2009-02-24 14:29:16



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

18:53:13PATIMILE DUPĂ DOSTOIEVSKI —» Leo Butnaru
05:24:1710 principii de evanghelizare și ucenicie din Ioan 4-11 —» Moldova Creștină
18:59:39Bugetul IP Gimnaziul "Victor Coțofană " pe anul 2023 —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
18:54:44Informație cu privire la formarea bugetului pentru anul 2023, în IP Gimnaziul "Victor Coțofană" —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
18:48:13Raport referitor la executarea bugetului pentru anul bugetar 2022 —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
14:36:50POEME PRIN ANI / ANTOLOGIE DE ETAPĂ #12 (30 de texte) —» Leo Butnaru
13:43:04Citit în ianuarie: „Iannis cel nebun pentru Hristos” (1 și 2) de Dionysios A. Makris —» Sunt MAMĂ!
10:18:34Competențele sociale și individuale pentru un job de succes —» Centrul Comunitar Instruire, Acces Informaţie Călăraşi
10:00:51Să trăim prin credință! —» Moldova Creștină
02:41:36MOLDOVENI! NOI CUM IEȘIM DIN RĂZBOI? —» Daniel Lachi
18:46:18Zarurile au fost aruncate… —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
17:19:4734 de ani. 34 de lecții —» Sunt MAMĂ!
16:04:13Cozi de TIR-uri spre porturile Ismail, Reni, Giurgiulești, Galați —» Curaj.TV | Media alternativă
11:36:00Vacanța de iarnă a lui Dragoș —» Sandu GRECU
10:00:02Este o cinste să te ferești de certuri —» Moldova Creștină
08:11:28Strada Evreiasca e doar la Odesa? —» Curaj.TV | Media alternativă
06:47:02Întâlnire cu Iulian Filip la Biblioteca „Transilvania” —» BiblioCity
17:33:30Moldova – în NATO! Puneți leoparzii pe BECȘI! (1) —» Daniel Lachi
17:24:07”Credința strămoșească”, ia treci la tablă! Sau la Leopard (2) —» Daniel Lachi
16:18:07Fraze lungi – cum să urmărim gândul?  —» Moldova Creștină
13:01:49Nou: Pinot Noir Native, în conversie BIO —» Fine Wine
12:54:49RENTABILITATEA ȘISUSTENABILITATEA AGRICULTURII LA SCARĂ MICĂ —» Mişcarea Ecologistă din Ştefan-Vodă
19:31:23Bare fixe și paralele pentru sport de sănătate într-un oraș asediat —» Curaj.TV | Media alternativă
12:42:14UN IMPORTANT POET FRANCEZ —» Leo Butnaru
05:52:43Весеннее настроение —» Бессарабские хроники