Necrolog electoral

 Febra electorală a cuprins întrega ţară. Pentru partidele politice, interesele electorale predomină mult peste cele ale simplului cetăţean. Şi este foarte greu în aceste zile să apelezi la unul din aleşii poporului, şi asta deoarece se află în competiţie electorală, şi fiecare vorbă spusă de ei o verifică cu minuţiozitate. Am încercat, fără succes să apelez la unii din ei, însă am primit acelaşi răspuns, „nu putem răspunde suntem în campanie electorală”. Păi, o campanie electorală nu presupune exact acelaşi lucru? Să răspunzi la întrebări, să dai o dare de seamă la ceia ce ai făcut în faţa alegătorilor. Sper ca electoratul să dea dovadă de o maturitate politică, şi să nu se mai lase înşelaţi de promisiuni fără nici o acoperire. Ce m-aş bucura dacă cei care doresc să vină în Parlment să îşi facă necrologul, pentru a vedea dacă se merită totuşi de ocupa fotoliu de deputat sau nu. Am făcut şi eu acest exerciţiu, şi mi-am analizat viaţa mea de până acum, şi ce aş dori să spună oamenii despre mine atunci când nu voi mai fi pe acest pământ. În urma acestui test am lut hotărirea fermă de a lucra cât mai mult pentru binele oamenilor, şi de a lăsa vorbe neacoperite la o parte. Ba mai mult, da al meu să fie da, şi nu, să fie nu. Şi ştiţi de ce? Pentru că fiecare vorbă a mea va fi analizată de Dumnezeu în cer, şi de oameni pe pământ. Nu mai vorbesc de fapte, care vor cântări la fel de mult. Da, este foarte tentant de promite multe, de a lăsa o imagine de credibilitate pentru cei la care le vorbeşti, şi aici mă refer în mod special la partidele şi candidaţii independenţi înscrişi în electorala 2009. Ipotetic vorbind aş dori să văd o campanie electorală în care concurenţii să se întreacă în discursurile lor pe fapte îndeplinite şi nu pe promisiuni mai puţin acoperite. Şi acest lucru este posibil. Pentru că în viaţă „nu pot” nu există. Mă doare atât de mult când supărările personale sunt ridicate la nivel de probleme sociale, şi în loc să facem front comun pentru a redresa situaţia existentă în Moldova, ne înjurăm orbeşte. Mă voi opri doar la două problemă cu care toţi suntem de acord ca există, şi anume situaţia jalnică în care se află familia ca celulă a societăţii şi problema demografică. Absolut toate partidele recunosc că Moldova la acest capitol suferă. Nu este mai bine ca împreună să nu admitem ca imoralitatea să „înflorească”, sau societatea noastră să fie atacată de legi contrar bunului simţ.

Caracterul unui om se vede într-o competiţie. Iar pâna la data de 5 aprilie majoritatea cetăţenilor noştri vor fi implicaţi în competiţia de a aduce la guvernare alţi oameni. Competiţii au fost şi vor mai fi, dar ceia ce rămâne cu siguranţă este omul. De felul cum ai vorbit cu el, aşa te va ţine minte, şi aşa te va pomeni mereu. Fie ca Dumnezeu să facă ca cei care ne vor conduce să se întoarcă cu faţa la El, şi la oameni dintr-o inimă sinceră şi curtă. Şi atunci cu siguranţă vom scrie o altă istorie, şi ne vom aduce aminte cu plăcere că am trăit în vremea lui Urecheanu sau Filat, în vremea lui Roşca sau Tarlev, indiferent de numele partidelor lor.