Cam aşa sună întrebarea printre susţinătorii ideii de re-unificare dintre cele două state româneşti, România şi Rep.Moldova. Unii pretind că românii din Basarabia ar avea dreptul la cetăţenie română doar în cazul că R.M. ar face parte din teritoriul României. Alţii consideră că aceştia ar putea obţine cetăţenia română ca recompensă pentru inacţiunea Statului Român în a-şi recupera teritoriile şi cetăţenii înstrăinaţi în 1940.

Iată şi argumentele celor două tabere: primii aşteaptă ca românii de pe ambele maluri ale Prutului să conştientizeze importanţa acestui act, să dorească cu orice preţ şi în orice condiţii re-unificarea ţării, fără a face mare lucru în acest sens; ceilalţi susţin că dacă România ar avea nu 2 % dar 40 sau chiar 55 % de cetăţeni români în R.M., lucrurile s-ar schimba semnificativ. Re-Unificarea s-ar produce prin cetăţeni.

Poziţiile României dincoace de Prut au fosti şi rămân destul de fragile, iar asta se datorează atitudinii politicienilor de la Bucureşti. Iar dacă în România post-decembristă n-a existat un curent puternic, favorabil re-Unificării, de ce se tot insită pe ideea că basarabenii ar trebui să ceară Unirea?

În ultimii 20 de ani, autorităţile de la Bucureşti au făcut ca basarabenii să nu mai aibă încredere în instituţiile Statului Român. Acest lucru s-a făcut conştient, cu contribuţia unor funcţionari aroganţi de la MAE, MAI, Min Just- instituţii cu care au intrat în contact românii din afara hotarelor actuale ale României - prin:

  • -
depăşirea termenelor de soluţionare a cererilorşi a petiţiilor (în cazul MAE şi Min Just, cererile sunt procesate în 6-7 ani, nu în 30-60 zile, aşa cum spun legile româneşti şi cele europene! pentru obţinerea cetăţeniei române, basarabenii aşteaptă cca. 13 ani - 6 ani la MAE şi 7 ani la Min Just)
  • -
excluderea basarabenilor de la viaţa socială şi politică din ţară (unele organizaţii şi persoane puteau fi invitaţi la şcoli de vară, concerte şi alte evenimente organizate formal de MAE, care nu au nici un impact/finalitate pentru comunităţile de români din afacra graniţelor)
  • -
compromiterea programului de burse pentru etnicii români din R.Moldova şi Ucraina (prin anunţarea cu întârziere a acestuia, prin lipsa campaniilor de informare, prin crearea obstacolelor artificiale la obţinerea vizelor pentru tinerii şi părinţii acestora, prin întârzierea actualizării cuantumului burselor şi prin interdicţia de a munci legal pe teritoriul României)

Cu toate acestea, cca. un milion de basarabeni au solicitat autorităţilor de la Bucureşti să le fie recunoscut dreptul la cetăţenie română. Dăcă Bucureştiul ar soluţiona aceste cereri într-un termen rezonabil (de maxim 60 de zile!), probabil în jumătate de an alt milion de basarabeni va depune cerere în acest sens.

Amintim că dreptul la cetăţenie română pentru românii care au pierdut această calitate împotriva voinţei lor a fost instituit prin Legea nr.21 / 1991

ghenadiebrega.wordpress.com