Revolta antiurbană: Luna Amară - “Oraşul”

Azi dimineaţa am ascultat de nou o piesă mai veche a celor de la Luna Amara „Oraşul”. În unele din numere AXA am scris şi un articol dedicat civilizaţiei urbane („Civilizaţia urbană - ultima fază a umanităţii? Victoria urmaşilor lui Cain“). Ideea articolului, într-o oarecare măsură, este apropiată de ideea piesei, chiar dacă băieţii de la Luna Amară nu ar putea fi suspectaţi de tradiţionalism. Probabil este influenţă a anarhismului ecologist a lui Teodor Kaczynski  (care are anumite tangenţe cu revoluţionar-conservatismul). O piesă destul de reuşită zic eu.

Varianta audio o puteţi asculta aici

Iată versurile piesei:

Abrutizat alcoolizat intunecat si trist
Orasul se inalta peste noi
In caramizi ne oglindim
In caramizi traim
Neinsemnati descreierati si goi
REFREN:
Oras pierdut in fum
Nefericit oricum
Mai bine ai fii scrum

Dispretul se ascunde
Sub chipurile blande
Ce isi servesc un paradis
Cu ochiul gri zambim
Cu ochiul gri mintim
Ca totul nu e un spatiu inchis
REFREN:
Oras pierdut in fum
Nefericit oricum
Mai bine ai fii scrum
Abrutizati alcoolizati neadaptati
Si prosti
Orasul va ofera doar noroi
In el va oglinditi
In el traiti
Si nu mai stiti sa mai priviti inapoi

REFREN: