ABERATIILE LIMBEI DACO-ROMINE

ABERATIILE LIMBEI DACO-ROMINE LINGVISTICA A DEMONSTRAT CA LIMBAJUL INFLUENTEAZA MODUL GINDIRII A UNEI COMUNITATI DOTIND CATEGORII, PERSPECTIVE, CONCEPTII GENERALE DE BAZA. EDUCATIA LINVISTICA E NECESARA NU NUMAI PENTRU A FURNIZA INSTRUMENTE EXPRESIVE, DAR SI SERVESTE A FAVORIZA, PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTELOR EXPRESIVE DEPLINA DEZVOLTARE A POTENTIALITATII GINDIRII SI CUNOSTINTEI. ABERATIA N°1 NEMAIVORBIND DE INSUSI NUMELE LIMBA ROMINA, CUM CA IMPERUL ROMAN NE-A ADUS NOUA DACILOR LIMBA,CA NOI PINA LA DINSII NU AM AVUT LIMBA. MAI INTELEG DIN DRAGOSTEA PRECIZIEI SA NUMIM LIMBA DACO-ROMINA, ASA DAM MERITUL SI DACILOR SI ITALIENILOR DIN IMPERIUL ROMAN. ITALIENILOR PENTRU LITERE(MAI PRECIS MASSONILOR DIN ROMA…..) SI DACILOR PENTRU LATINA VULGARA VORBITA ABERATIA N°2 NOI AUZIM LITERA (i) SI TREBUIE SA SCRIEM (a), FIINDCA ASA SUNTEM MAI APROAPE DE GRUPUL LATIN… DA JAPONEJII CU IEROGLIFELE LOR SE DESCURCA SI NU COPIE PE NIMENI. LITERA i E MAI APROAPE DE i decit a…. ABERATIA N°3 DAR CIND COPIEM DIN ALTE LIMBI CUVINTELE, MAI INTII DE TOATE POATE-I CAZUL SA NE DAM SEAMA DE SEMNIFICATIA TERMINILOR IN LIMBELE STRAINE? EXEMPLE: licentiat IN DACO-ROMINA IN ITALIANA licenza s.f. licenziare 1. permisiune, aprobare. 1. a da drumul. 2. autorizatie. 2. a concedia. 3. permisie. 3.a demisiona. 4.a-si lua ramas bun. ——————————————————————————————————– IN DACO-ROMINA IN ITALIANA TREZORERIE(din franceza) TESORERIA aici am luat de la franceji, dar credca era mai just de numit tesorerie ca e mai aproape de tesaur —————– IN DACO-ROMINA IN ITALIANA PATENT (CLESTE) patente s.f. permis; autorizatie/prendere la ~ a-si lua carnet de conducere auto. patentino s.m. carnet de conducere pentru motorete. ———————————————– IN DACO-ROMINA IN FRANCEZA PARCHET PARQUET Portiuni dintr-o padure in curs de exploatare Frotter le parquet ( a freca parchetul.) ———————————————– IN DACO-ROMINA IN ITALIANA concediu EX. petrec concediul la mare concedere vt. 1. a acorda/~ il perdono a ierta. 2. a ingadui. ———————————————————————————————————- ABERATIA N°4 CUVINTE RUSSE IN LIMBAJ DIN PARTEA GETO-DACILOR DIN REP.MOLDOVA, SI CUVINTE TIGANESTI SI ENGLEZE DIN PARTEA DACILOR DIN ROMANIA. DE EX. IN DACO-ROMINA IN TIGANESTE MISTOL MISTOL (CEVA DEOSEBIT) DAR ACEST CUVINT(MISTOL) ARE PROVENENZA NEMTEASCA MIT (CU) STOCK (BASTON), CINDVA PE TIMPURI DOMNII PURTAU BASTON, MODUL DE A SPUNE CU BASTON S-A TRANSFORMAT IN MISTOL. SI MA INTREB OARE E CAZUL SA MASCARIM LIMBA IN HALUL ACESTA? (PRINTRE ALTELE A MASCARI.. INTILNIM SI IN DIALECTUL SICILIAN) —————————————————————————————————————- ABERATIA N°5 NEOLOGIZME: E FIRESC FAPTUL CA IN LIMBA INTRA CUVINTE NOI LEGATE DE PROGRESUL TECNIC, DAR E SI NORMAL SA NUMIM LUCRURILE PE NUME DE EX: IN DACO-ROMINA IN ALTE LIMBI CALCULATOR COMPUTER ————————————————————————————————————— CUM SE SPUNE IN BIBLIE NU CEA IL MURADARESTE PE OM CE INTRA IN EL, DAR CEA CE IESE DIN EL. AR FI CAZUL SA FACEM MAI MULTA ATENTIE LA LIMBA NOASTRA DACO-ROMINA.