Mass media educă societatea

“Mass media – educă societatea!” Aşa ne-au spus-o profesorii în prima zi de universitate. Mass media este cea care are rolul de a scoate în lumină adevărul. Însă, cu timpul, mass media s-a transformat în business şi astfel, s-a ajuns la a se face show din ea.

Drept scop al acestui material, mi-am propus prezentarea a două cazuri care sunt folosite de mass media şi influenţează negativ societatea. Fac acest lucru pentru a informa populaţia, informarea fiind unul din rolurile de bază ale mass mediei, astfel ca toţi împreună să cântărim fiecare cuvânt şi fiecare imagine care este prezentată de mass media. Primul dintre ele este un cântec care deja de câteva luni este în topul tuturor şi prin intremediul căruia se prezintă imoralitatea. Vorbesc despre cântecul “I kissed a girl”, (“Am sărutat o fată”, în traducere), care este interpretat de Kate Perry.

Discutând cu mai mulţi dintre cunoscuţii mei şi întrebându-i ce părere au cu privire la această piesă, unii dintre ei nu înţeleg ce se cântă, altora nu le pasă, iar pe ceilaţi îi deranjează. Poate vă întrebaţi, cum anume poate influenţa acest cântec? Cuvintele lui spun următoarele:

This was never the way I planned – (Eu nu am planificat aceasta niciodată),

Not my intention – (Nu a fost intenţia mea),

I got so brave, drink in hand lost my discretion – (Eu am devenit atât de curajoasă, băutura din mână mi-a pierdut discreţia),

It is not what I am used to just wanna try you on – (Nu este ceva cu care m-am obişnuit, însă aş dori ca s-o încerc pe tine),

I am curios for you caught my attention – (Sunt curioasă, pentru că tu mi-ai atras atenţia),

I kissed a girl and I liked it – (Eu am sărutat o fată şi mi-a plăcut),

The taste of her cherry chap stick – (Gustul rujului ei de cireşe)

I kissed a girl just to try it – (Eu am sărutat o fată doar ca să încerc)

I hope my boyfriend do not mind it – (sper că prietenul meu nu este împotrivă),

It felt so wrong - (Aceasta m-a făcut să mă simt atât de rău),

It felt so right – (Aceasta m-a făcut să mă simt atât de bine),

Do not mean I am in love tonight – (Nu am în vedere că m-am îndrăgostit în seara aceasta)

I kissed a girl and I liked it – (Eu am sărutat o fată şi mi-a plăcut),

No I do not even know your name it does not matter – (Nu eu nici măcar nu-ţi ştiu numele, dar aceasta nu contează),

You are my experimental game – (Tu eşti jocul meu experimental)

Just human nature – (Doar natură umană),

It is not what good girls do – (Nu este ceea ce fetele bune fac),

Not how they should behave – (Nu cum ele ar trebui să se comporte),

My head gets so confused – (Capul meu este aşa de confuz). (Prima strofă şi refrenul cântecului)

E clar că interpreta încurajează fetele să încerce şi ele o astfel de experienţă, care pare la început interesantă şi mai târziu se transformă în ceva normal, un stil de viaţă.

Cel de-al doilea caz despre care aş vrea să vă povestesc este o emisiune cu numele “Test de fedelitate”, pe care am urmărit-o de câteva ori şi mi-a trezit indignare. Conducătorul acestei emisiuni urmăreşte drept scop convingerea unuia dintre partenerii unui cuplu, că celălat îl înşeală. Majoritatea emisiunilor sunt populate de femei care îl pun pe partener într-o situaţie dificilă. Aceasta constă în faptul că bărbatului îi este trimisă o domnişoară cu dimensiunile 90-60-90, care este ispita lui şi ea are însărcinarea de a-l duce în pat şi de a-i demonstra partenerei că acesta nu-i este fidel şi că cu prima ocazie o înşeală.

Aşa că în timp ce bărbatul este cu noua lui pasiune este prins de soţie şi aceasta îi face un scandal în faţa TV. “Nu te juca cu focul”, auzim deseori această expresie. Se pare că în această situaţie, partenera îşi aruncă jumătatea în foc şi aşteaptă ca el să nu se frigă, însă Biblia, dă şi continuarea frazei, “Cine calcă pe cărbuni aprinşi, nu se poate să nu se frigă.” Nu că aş da dreptate bărbaţilor în situaţia aceasta, însă este evidentă vinovăţia femeilor, care îi aruncă în groapa cu lei.

Se pare că jurnalismul se transformă în vedetism şi nu în proclamarea adevărului.

Totuşi, să fim atenţi să nu cădem într-o altă extremă şi să înţelegem greşit, că toată mass media din RM nu-şi face datoria. Cu siguranţă, mai există ziare, postrui TV şi postruri de radio care îşi fac cu onestitatea datoria, iar Codul Deontologic al Jurnaliştilor le este valoare.

Ecaterina STEPANIUC