Codurile deontologice, acum am probă că sunt premature

Pledez activ de ceva vreme împotriva codurilor deontologice, cît timp es6te încălcată flagrant legislaţia obligatorie, cred că e preamtur să se vorbească despre norme etice, morale schimbătoare, facultative.
Iată că teza mea s-a confirmat. Mai ieri MAI a difuzat ştirea că s-a găsit ac de cojocul celor trei miliţieni care l-au aretsat abuziv pe Mătăsaru. Astfel pentru încălcarea Codului de etică al poliţistului, a Legii despre poliţie, a Legii despre întruniri şi a altor cîteva acte normative nenumite ei au luat cîte o avertizare sau alte pedepse disciplinare uşoare.
Pro Tv şi alte medii facile au luat începutul comunicatului de-agat rugumat şu uşor cam înăcrit, expirat, şi au omis alte legi, pentru că primul era invocat un cogemite COD.
Iar spectatorii, cititorii puteau să creadă că s-a făcut dreptate. Chiar ş specialiştii ar fi admis că pentru încălcarea unui astfel de cod pedeapsa era potrivită.
Dar sărmanii jurnalişti care redifuzau ştirea scrisă de nişte gazetari angajaţi la MAI au înghiţit o nadă periculoasă şi descalificantă profesional: codul deontologic e un moft, un fleac, în comparaţie cu legile invocate ca fiind încălcate de miliţieni şi şefii lor, şi chiar nu contează raportat la Constituţie, CEDO şi DUDO, pus alături de Codul Penal, al cărui art. 184 l-au încălcat grav acei flăcăi descreieraţi, buni de executat ordine verbale fără acoperire, dar şi buni de tras la răspundere penală pentru infracţiunea gravă de a sista un miting paşnic, de a opri un om liber în plin exerciţiu de libertate a exprimării!

.:EU:.