A tunde sau a friza: cum este corect?


         În articolul de azi vreau să mă refer la încă două verbe care creează confuzii vorbitorilor de limba română. Este vorba de verbele “a tunde” şi ” a freza” sau “ a freza“.Mulţi din vorbitori nu-l folosesc pe primul din motiv că acesta ,zic ei , nu se raportează la fiinţe umane, ci doar la animale şi evită să utilizeze acest verb în enunţul celui de tipul: Mi-am tuns părul , ci mi-am frezat părul.  Iată ce spune DEX-ul în privinţa verbului

TÚNDE, tund, vb. 1. Tranz. şi refl. A(-şi) scurta, a(-şi) reteza, a(-şi) tăia părul, barba sau mustaţa. ♦ Tranz. A tăia lâna sau părul de pe corpul unui animal. ♦ Tranz. P. anal. A tăia în mod egal fibrele unei ţesături, iarba, frunzele, crengile copacilor etc. 2. Tranz. (În ritualul bisericii ortodoxe) A tăia părul de pe capul unui bărbat înainte de a-l călugări; p. ext. a călugări. 3. Tranz. (Fam.; în expr.) A o tunde = a fugi (pe furiş), a dispărea, a o şterge.

Deci , vedem că acest verb poate fi raportat la persoane şi acesta reprezintă şi sensul principal al cuvîntului. Dacă cuiva nu-i este comod să-l folosească , îl poate înlocui  cu sinonimele lui:  mi-am retezat părul, ţi-ai tăiat, scurtat părul. Haideţi să vedem în continuare care este situaţia cu celelalte verbe:

FRIZÁ1, frizez, vb. I. Tranz. şi refl. (Azi rar) A(-şi) încreţi, a(-şi) ondula părul (cu fierul sau prin alte mijloace); a aranja în bucle , a (se) coafa.

FREZÁ1, frezez, vb. I. Tranz. A prelucra prin aşchiere un material cu freza. ♢ Maşină de frezat = maşină-unealtă destinată prelucrării prin aşchiere a suprafeţelor plane sau profilate ale pieselor cu ajutorul unei scule aşchietoare.
Observăm din ultimele două verbe că nici unul nu are semnificaţia de a tăia părul , ci ele au cu  totul altă semnificaţie. Deci, este incorectă exprimarea: Mi-am frizat, frezat părul . Varianta corectă este: Mi-am tăiat, tuns, scurtat, retezat părul şi Mi-am frizat părul în cazul în care vorbitorul vrea să comunice că şi-a buclat, ondulat sau coafat părul.  Cu atît mai mult verbul a freza ,care  are o altă semnificaţie, decît cea care este folosită. Este corect să utilizăm şi substantivele care intră în cîmpul derivativ al acestor verbe: frizerie(atelier pentru tuns, ras sau frizat), frizer(persoană care tunde părul sau bărbiereşte), frezură(felul cum este pieptănat părul , coafură).Acestea sunt semnificaţiile acestor două verbe şi este bine să le folosim aşa cum ne indică  norma literară.


Sursa
2009-02-13 22:35:14



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

11:13:44Moldova (+ Georgia) și jocurile marilor puteri —» Curaj.TV | Media alternativă
13:07:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:31:00PĂZITOR ȘI SCRIITOR —» Leo Butnaru
20:45:20Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:26:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:04:08Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:30:53Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:02:19Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:18:00DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
00:39:44Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
23:18:25Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
22:53:06O plimbare prin Capitala Neamului —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
18:29:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:44:39Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:51:05DIN STRICTL NECESAR —» Leo Butnaru
02:12:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
23:17:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:46:26Peter Heather, John Rapley – Why Empires Fall —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:33:08Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:57:48Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:36:11Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:19:00„Anul lui Eminescu – Opere jubiliare ale geniului poeziei române” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
06:39:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
04:33:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
02:11:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки