Retro

Astăzi am dat o raită prin depozitu’ cu amintiri.
De fapt, m-au năvălit cu neruşinare şi mi-au înkurcat foile din carte, notiţele şi cîteva gînduri moarte, lăsînd în urmă numai haos.
Le-am tot descurcat fir cu fir (gîndurile), dar…

Am luat pe rînd. Foi, notiţe, creioane simple împrăştiate, pus frumuşel pe raft. Mde,  ce fac cu amintirile?
Rafturile-s pline, cutiile tot. Mi-au mai rămas nişte saci de gunoi.
Am început să le aleg cu grijă, care să mai rămînă, care la naiba cu ele.
M-am văzut la liceu, la grădiniţa, la bunica - n ogradă…
Mai mult. M-am trezit ca după un somn lung, la numai 2 zile de viaţă, apoi înotînd într-un lichid străveziu, unde nu ştiam de griji,
dar ştiam deja că voi fi iubită mai mult ca orice pe lumea asta.
Au urmat neantul, apoi vieţile anterioare, crize, războaie, vapoare cu aburi, trăsuri, rochii şifonate,iarăşi războaie, piramide - n construcţie, imperii, civilizaţii străvechi…eu cred că am fost pisică.
Imagini colore, alb-negru, sepia.(Visele-mi promit a fi la fel de sepia. Na,se făcuse tîrziu.)
Grea alegere…am lăsat baltă.

E şi mîine o zi .
Şi o nouă amintire.

P.s. La încheiere, cireaşa de pe tort, un cîntecel. Tot sepia.