"-Puțin suc vă rog, în timp ce așteptați să înceapă piesa. Aaaa... E gratis!"

Începusem a scrie acest articol pe 11 martie 2008 dar nu-mi ajunsese inspirație pentru a duce la capăt gîndurile.

Da, da în timp ce așteptați piesa "Povești de familie" puteți servi gratis suc produs in Moldova. E și aici un lucru de observat. Cît de neobișnuit e pentru noi să servim ceva fără sa dăm altceva în schimb. Totuși, a fost un tînăr care a spart gheața, după care numărul de pahare de pe masa a scăzut văzînd cu ochii... Abia mă rețineam să nu rîd după ce băiatul care servea, accentua faptul că e gratis.

Acestea au fost rîndurile scrise la începutul anului trecut. Am observat că nouă (moldovenilor) ne este caracteristic un sentiment de rușine, jenă. Suntem încordați, ne simțim incomod față de noi persoane sau noi situații. Suc gratis? Dar...
Adler a elaborat e teorie întreagă, zicînd că orice om la începutul vieții sale se confruntă cu niște sentimente de inferioritate. Acest lucru este normal. Mai tîrziu însă, dacă ele nu sunt rezolvate pozitiv aceste sentimente se transformă în complexe. Persoana se simte inferioară celor din jur și are o imagine de sine scăzută. Nu, nu e cazul nostru. Însă cred că ne este specific ceva intermediar.
Suntem sfioși să ne exprimăm opinia proprie. Avem o uimitoare repeziciune în cenzurarea ideilor sau chiar a faptelor noastre. Mă gîndesc ce ar putea sta la baza unui asemenea comportament. Un răspuns ar putea veni de la Bandura, prin teoria învățării sociale sau învățarea vicariantă, care susține că noi învățăm prin imitație diferite comportamente de la părinți, apropiați și de la cei din jur. Încă o cauză ar putea fi metoda tradițională de predare în școli. La noi elevul încă se teme de învățător, nemaivorbind de o exprimare liberă a propriilor idei. Acum și mai global: s-ar putea că acest sentiment ar avea la bază circumstanțele istorice prin care a trecut țărișoara noastră. Am fost un popor mic, deci ușor de asuprit și cucerit. Ca oaspeți (nedoriți și pe mult timp) am avut diferite națiuni, istoria nu tace în acest sens. Dacă să apelăm la teorii, renumitul Gustav Jung ne ajută cu postulatul despre inconștientul colectiv pe care îl poartă fiecare din noi.
Totuși, în ultimul se observă o tendință de a evolua și de a ieși de sub această tensiune. Cel puțin așa văd eu. Tinerii preiau inițiativa cu noi idei și noi proiecte.

Sursa
2009-02-10 23:08:17



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

16:41:55Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
09:55:52„Nu dai interviul, m-ai înțeles?”, Ioniţă la Chicu —» Curaj.TV | Media alternativă
09:17:36Ni mai profanaţi simbolurile de stat! —» Curaj.TV | Media alternativă
04:32:00POEME PRIN ANI —» Leo Butnaru
00:14:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:23:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:57:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:42:00Zile critice iulie 2025 —» codul omega
16:52:05Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:20:22Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
03:57:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
02:04:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:48:41Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:10:59Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:56:47Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:43:22Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:26:32Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:01:00NOU, DIN POEZIA AVANGARDEI —» Leo Butnaru
02:14:00no social no justice —» turn up the silence
21:56:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
20:42:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:34:00Precesia și harta reincarnărilor colective —» codul omega
17:23:54Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:20:23Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:23:00Val —» Andrei LANGA. Blogul personal