Salmon en Croûte

Mă fascinează şi..sperie..cum unii oameni cheltuie o groază de bani pe o cină la un restaurant fancy, cum s-ar zice. Porţii mai mici ca dimensiunile unui telefon mobil, aduse pe farfurii mari suprafaţa liberă a cărora este ornamentată cu nişte frunze care nu prea inspiră încredere. Nişte bucate care se prepară foarte greu,complicat şi cu nişte ingridiente absolut necompatibile de genu’ carne cu miere şi caşcaval, cartofi în lapte sau crustacee în sos dulceee. Ce perversitate.!! Credeţi-mă că unii mănâncă icra roşie sau neagră doar pentru că e un simbol al prosperităţii. Cu ce un vin din anu’ 87 e mai bun decât cel de acasă..? În afară de faptul că e mai scump şi ‘are un gust al timpului..cu notiţe delicate a seminţe de strugure’..

Recunosc că şi mie îmi place câteodată să pregătesc ceva mai interesant de 2 ouă prăjite..dar se primeşte chiar gustos .. (ah! modestia-mi) .. dar nu strange- gust pe care ‘nu toţi îl pot înţelege’.  Acum se face cult din mâncare. Nu aş da niciodată 120 euro pentru o bucată de peşte roşu cu nuci. Când vreau să îmi bucur sufletul cu ceva bun, iau pâine cu maioneză şi o roşie..[plus] o felie de şuncă.