Basarabenii şi pensiile româneşti

Zici tu că basarabenii trec Prutul pentru pensii?

Datorită lui George, care a ataşat la unul din comentariile lui link-ul http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/837947/Basarabenii-trec-Prutul-pentru-pensii/ , am avut si eu ocazia să citesc articolul. Nu e unul plicticos şi nici unul care să te lase fără replică, deci…

Titlul are iz de senzaţie. Iar senzaţia, cuplată cu şovinismul inoculat prin acest titlu, îl amplifică şi-i dă un caracter permanent. Cititorul român nu poate decât să caşte ochii: “Aşa deci? Ipocriţii, cât de josnic.. ia să văd”. Articolul ăsta are menirea de a crea o atitudine, nu să ofere nişte informaţii, chiar dacă conţine date şi nume (auzi, numele - Galina, L.L., R.A., de parcă jurnalistul ar fi fost foarte preocupat de reputaţia basarabenilor “profitori”). Apar doar ca să ai senzaţia că jurnalistul, care vrea să te salveze de profitori, ştie ce spune. Ştie şi despre Convenţia dintre Republica Populară Română şi ţările din componenţa fostei URSS.

Ei bine, convenţia asta a fost semnată, a intrat în vigoare şi funcţionează nu fără acordul statului român. Şi dacă există posibilitatea ca oamenii în etate care din Republica Moldova, care obţin cetăţenia română, să beneficieze de pensia acordată de România, trebuie să le scoatem ochii beneficiarilor pentru că această prevedere se aplică?

Nicio persoană înzestrată cu raţiune nu-şi va permite să răspundă afirmativ la întrebarea de mai sus. Nici măcar autorul articolul. Cei care ştiu o boabă de teorie politică au auzit de principiul direcţionării emoţiilor poporului pentru susţinerea politicii externe. Tocmai asta face acum statul român. Pentru că de facto nu mai vrea să acorde cetăţenie română basarabenilor, au demarat o campanie de “prelucrare” a poporului / electoratului (a se vedea în acest context şi cazul Gorbunov, mult mai mediatizat în România decât cazul Giovanna Reggiani), ca să nu se trezească subit cu proteste, răsturnare de guvern… Sunt două opţiuni: fie că românii, în majoritatea lor, prin momeala şi se racordează la această orientare a politicii externe deja decise, şi se asigură legitimitatea guvernului, fie că unii se lasă duşi de val, alţii nu, şi atunci încep dezbateri, certuri între cetăţeni, guvernul între timp ocupându-se nestingherit de ce vrea.

Basarabeanul între timp, sătul de umilire, va da din mână, se va întoarce cu spatele, interiorizând o atitudine “foarte luminoasă” faţă de tot ce ţine de românism. Uite atunci va începe o fructuoasă colaborare dintre surorile (?, nu! vecinele) România şi Republica Moldova.