Provocare majoră a anului 2009: reducerea remitenţelor

Al doilea semestru al anului 2008 a fost marcat de inversarea trendului de creştere a transferurilor de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoanele fizice. Astfel, după ce în iulie a fost înregistrat un nou record de 180,79 mil. USD, în următoarele patru luni volumul acestor transferuri s-a micşorat constant, atingând 111,03 mil. USD în luna noiembrie. În contextul crizei financiare şi economice mondiale, această reducere a fost iminentă.

Adrian LUPUŞOR, Centrul Analitic Independent Expert-Grup
Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze scăderea remitenţelor, ţinând cont de faptul că reduceri ale volumului de transferuri de peste hotare au mai avut loc şi în trecut? De exemplu, în trimestrul I 2004 volumul remitenţelor a scăzut cu 20,4% faţă de tr. IV 2003, iar în tr. I 2006 – cu 24,2% faţă de tr. IV 2005. Însă în iulie-noiembrie 2008, adică într-o perioadă a anului pentru care istoric sunt comune creşteri ale remitenţelor, volumul acestora a scăzut cu 38,6%. Adică, avem de a face cu o evoluţie demnă de cea mai serioasă atenţie din partea Guvernului.

CAUZELE SCĂDERII REMITENŢELOR

1. Stagnarea şi recesiunea înregistrată în sectoarele de construcţii şi industrie din ţările UE şi Rusia

Sectoarele de construcţii şi industria reprezintă domeniile cele mai afectate de actuala criză economică mondială. Acestea sunt şi cele mai atractive sectoare de ocupare pentru emigranţii moldoveni care pleacă la muncă în aşa state precum Rusia, Portugalia, Franţa, Spania, Republica Cehă, Marea Britanie [1]. Declinul acestor sectoare, dar şi probleme economice şi sociale în ansamblu înregistrate în aceste ţări, au un impact direct asupra veniturilor emigranţilor moldoveni şi ocupării acestora în câmpul muncii. Economia Rusiei în trimestrul trei a crescut cu 6,2% - cel mai redus ritm de creştere din ultimii trei ani, influenţat în mare parte de reducerea consumului, investiţiilor, dar şi a volumului de lucrări efectuate în construcţii. După o creştere constantă pe parcursul ultimilor ani, sectorul construcţiilor în Rusia a început să prezinte primele simptome de stagnare încă în august 2008, când volumul de lucrări a scăzut cu 6,5% faţă de luna precedentă, după care în octombrie-noiembrie acesta a diminuat cu 5,6%. Cât priveşte ţările UE, situaţia este şi acolo alarmantă din cauza că repercusiunile negative ale crizei economice în sectorul industrial sunt şi mai pronunţate: în octombrie comenzile au scăzut faţă de luna precedentă cu 6,3%, volumul producţiei industriale în noiembrie s-a redus cu 1,6% faţă de luna precedentă, iar PIB-ul în trimestrul III a marcat o scădere de 0,2% faţă de trimestrul II[2].

Asemenea probleme economice nu puteau să nu ducă la destabilizarea situaţiei lucrătorilor moldoveni peste hotare, mulţi din ei fiind disponibilizaţi sau impuşi să ia concedii forţate (şomaj tehnic).

2. Deprecierea monedei euro faţă de dolarul SUA.

De la valoare record atinsă la 15 iulie 2008 de 1,6038 dolari SUA, moneda europeană s-a depreciat până la sfârşitul lunii noiembrie cu aproximativ 20%. Această depreciere a contribuit la reducerea volumului transferurilor efectuate de peste hotare, care în balanţa de plăţi a Moldovei se exprimă în exclusivitate în dolari SUA.

Adiţional, aprecierea valutei naţionale faţă de principalele valute de referinţă a contribuit şi la erodarea veniturilor exprimate în lei ale celor care primesc transferuri de peste hotare. Prin urmare, aprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA din luna noiembrie 2007 până în noiembrie 2008 cu circa 8% a amortizat creşterea volumului de transferuri exprimate în lei, care a crescut în această perioadă doar cu 5,9%, pe când exprimate în dolari SUA a crescut cu 15,3%.

3. Înăsprirea politicilor imigraţioniste şi creşterea tensiunilor sociale în mai multe state europene.

Înăsprirea condiţiilor imigraţioniste în Italia, Spania şi Franţa, care se numără printre principalele destinaţii ale emigranţilor moldoveni, a contribuit la crearea unor bariere semnificative pentru angajarea acestora. Adiţional, şi creşterea tensiunilor sociale în statele UE, unde rata şomajului a crescut de la 4,2% în noiembrie 2007 la 7,2% în noiembrie 2008, a condiţionat reducerea ratei de ocupare a emigranţilor moldoveni în aceste ţări şi, respectiv, la înrăutăţirea situaţiei lor financiare.

EFECTELA POSIBILE ALE SCĂDERII REMITENŢELOR

Efectele reducerii influxului de venituri remise de peste hotare sunt complexe, iar gestionarea acestora constituie o provocare majoră pentru Guvern pe parcursul anului 2009. Probabil, anume aceasta şi va fi principala provocare pentru Guvernul moldovenesc în anul 2009. Această sarcină este deosebit de complicată din cauza că criza economică poartă un caracter sistemic, scăderea remitenţelor riscând să afecteze sectorul monetar, sectorul real şi, finalmente, cel social.

1. Reducerea consumului final.

Este binecunoscut faptul că veniturile remise de peste hotare constituie principalul carburant care alimentează creşterea consumului în Republica Moldova. Respectiv, reducerea volumului de transferuri de peste hotare va condiţiona în 2009, dacă nu diminuarea, atunci încetinirea ritmului de creştere a consumului final a gospodăriilor casnice. Deşi în 2007-2008 investiţiile de capital au crescut puternic, consumul are încă rolul dominant în creşterea economică în Moldova. Din această cauză, consumul reprezintă factorul-cheie al creşterii importurilor (alimentând cererea internă) şi creşterii veniturilor bugetare (prin intermediul TVA şi accizelor).

… reducerea venitorilor bugetare

Impactul creşterii consumului asupra creşterii veniturilor bugetare poate fi observat pe baza majorării ponderii încasărilor TVA şi a accizelor în total venituri bugetare în noiembrie 2008 comparativ cu perioada similară din 2007 care a crescut de la 34,5% până la 37,9% respectiv[3]. Prin urmare, reducerea consumului final va condiţiona diminuarea încasărilor bugetare din TVA şi accize pentru anul 2009, care riscă să fie executate la volum inferior celui prevăzut conform Legii bugetului de stat pentru anul 2009.

… reducerea importurilor şi a comerţului exterior

Reducerea consumului final va avea efecte negative asupra reducerii volumului de importuri pe parcursul anului 2009. Primele semnale deja s-au făcut văzute în a doua jumătate a anului 2008, odată cu scăderea importurilor în august-noiembrie 2008 cu 13,7% (de la 454,3 mil. dolari SUA la 392,0 mil. dolari SUA). O reflectare a acestei tendinţe poate fi urmărită în rapoartele privind executarea bugetului de stat pentru luna noiembrie 2008, unde nivelul TVA la mărfurile importate a înregistrat valori inferioare celor prevăzute anterior pentru perioada de gestiune, fiind executat doar în proporţie de 98,1% faţă de nivelul prevăzut. Totuşi, această tendinţă ar putea şi să nu ducă la micşorarea deficitului balanţei comerciale, deoarece exporturile par să scadă cu ritmuri superioare: din august şi până în noiembrie exporturile au scăzut cu 19,9% (de la 154,5 mil. dolari SUA la 123,7 mil. dolari SUA).

… reducerea comerţului cu amănuntul

Începând din 2000 şi până în 2007 volumul vânzărilor cu amănuntul a înregistrat o creştere aproape exponenţială, majorându-se de circa 4,7 ori (de la 6012,0 mil. lei în 2000 până la 28220,1 mil. lei în 2007). Cu siguranţă, această creştere a fost condiţionată în mare parte de fluxul veniturilor remise de peste hotare, volumul cărora a înregistrat o creştere impresionantă în această perioadă (de 8 ori: de la 152,94 mil. dolari SUA în 2000 până la 1 218,23 mil. dolari SUA în 2007)[4]. Prin urmare, o reducere a volumului de transferuri efectuate de peste hotare se va reflecta în mod direct şi asupra vânzărilor cu amănuntul pentru anul 2009. De asemenea, aceasta va afecta negativ creşterea PIB-ului economiei moldoveneşti pentru anul 2009 care se pare că va înregistra valori inferioare celor prognozate de Ministerul Finanţelor de 6%.

… declinul sectorului imobiliar

Ţinând cont de faptul că cererea pentru apartamente a fost susţinută până acum în mare parte de transferurile de peste hotare, reducerea acestora, împreună cu alte constrângeri (accesul limitat al companiilor de construcţie la resurse creditare pentru finanţarea proiectelor imobiliare, ratele înalte la creditele ipotecare), vor contribui la primul declin important în sectorul imobiliar din ultimii ani. Primele semnale pot fi deja observate, prin reducerea volumului lucrărilor în antrepriză destinate construcţiilor noi, care în perioada ianuarie – septembrie 2008 s-a diminuat cu 10,6% faţă de perioada similară a anului precedent.

2. Amortizarea trendului de apreciere a monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă

Creşterea continuă a transferurilor a constituit până acum un factor esenţial al aprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute străine. Spre exemplu, aprecierea-record a leului din vara anului 2008 a avut loc practic în acelaşi timp cu atingerea maximului istoric al volumului de transferuri de peste hotare, care în iulie 2008 atinsese nivelul de 180,79 mil. dolari SUA.

Prin urmare, inversarea trendului transferurilor va determina reducerea presiunilor de apreciere asupra monedei naţionale. În condiţiile reducerii fluxului de transferuri de valută străină de peste hotare, este puţin probabil aprecierea monedei naţionale în ritmurile prognozate de Guvern – 9,12 MDL pe dolar SUA către finele anului 2009[5]. Într-un an electoral, marcat pe de asupra şi de incertitudinile care planează asupra economiei globale, ar fi eronat de mizat pe resurse valutare alternative provenite de la investitorii străini sau de la instituţiile financiare şi donatoare internaţionale.

3. Reducerea volumului de depozite la termen

Accentuarea creşterii volumului transferurilor de peste hotare pe parcursul anului 2007 şi a primului semestru din 2008 s-a produs în paralel cu creşterea deosebit de pronunţată a volumului de depozite bancare la termen depuse în aceeaşi perioadă. Astfel, în timp volumul transferurilor de peste hotare în 2007 a crescut cu 42,5%, iar transferurile efectuate lunar practic s-au dublat (de la 60,37 mil. dolari SUA în ianuarie 2007 până la 125,96 mil. dolari SUA în decembrie 2007[6]), soldul depozitelor bancare la termen a crescut cu 67,8%.

Evident, un alt factor care a contribuit la creşterea atât de rapidă a soldului depozitelor a fost şi creşterea accelerată a ratelor medii ale dobânzilor. Acesta poate explica într-o anumită măsură diferenţă esenţială dintre rată de creştere a depozitelor la termen (+67,8%) şi cea a transferurilor de peste hotare (+42,5%) în 2007 faţă de anul 2006. Cu toate acestea, impactul mai puternic al transferurilor asupra depozitelor la termen mai este confirmat şi de accentuarea creşterii agregatului monetar M0 (bani în circulaţie), soldul căruia a crescut cu 41% din ianuarie până în decembrie 2007 şi cu 20,6% în aceiaşi perioadă din 2008.

În mod corespunzător, reducerea volumului de transferuri de peste hotare ar putea cauza pe parcursul anului 2009 o reducere moderată a soldului depozitelor la termen, iar primele semnale ale acestei tendinţe au fost vizibile încă în ultimul trimestru al anului 2008, când în octombrie-decembrie 2008 soldul acestora s-a redus cu circa 2,3%. Tendinţa respectivă poate continua şi în 2009, implicând repercusiuni negative asupra indicelui de lichiditate pe termen lung în sistemul bancar (principiul I al lichidităţii bancare) şi impunând băncile să restricţioneze şi mai mult creditul pe termen lung.

4. Creşterea presiunilor asupra pieţei muncii

Repercusiunile negative ale actualei crize economice mondiale asupra economiei statelor unde muncesc majoritatea emigranţilor moldoveni, şi în special, asupra sectorului de construcţii din Federaţia Rusa, duc la disponibilizarea lucrătorilor şi la reîntoarcerea multora în ţară. (Deşi Guvernul a elaborat chiar şi o strategie de readucere a emigranţilor acasă, nu credem că Guvernul îşi doreşte sau are capacităţi să gestioneze o revenire masivă a emigranţilor). Prin urmare, refluxul emigranţilor moldoveni, mai cu seamă din ţările CSI (Rusia, Ucraina), va cauza presiuni majore asupra pieţei muncii din Republica Moldova, fapt ce va condiţiona creşterea şomajului începând cu anul 2009.

O altă repercusiune negativă este creşterea presiunilor asupra bugetului de asigurări sociale de stat, drept urmare a creşterii numărului de şomeri înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În condiţiile în care deficitului bugetului de asigurări sociale planificat pentru anul 2009 a crescut de circa 3 ori în comparaţie cu cel din 2008[7], o povară adiţională asupra acestuia este una deosebit de riscantă şi pune în pericol capacitatea de plată a Casei Naţionale pentru Asigurări Sociale (CNAS).

SPECTRUL SOLUŢIILOR POSIBILE

Pentru a face faţă provocărilor menţionate, credem că Guvernul Republicii Moldova ar trebui să întreprindă următoarele acţiuni:

- Dezvoltarea unei politici consecvente în vederea atingerii obiectivului stabilit în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu 2009 – 2011 cu privire la sporirea ponderii valorii adăugate brute la formarea produsului intern brut. Aceasta ar contribui la asigurarea unei creşteri economice calitative, iar reducerea ponderii taxelor pe produse şi import ar reduce riscurile încetinirii creşterii economice drept urmare a reducerii consumului şi a volumului de importuri. Acest obiectiv ar putea fi atins în urma majorării substanţiale a alocaţiilor bugetare destinate finanţării investiţiilor capitale. Cu părere de rău, constatăm o inconsecvenţă a politicii bugetare promovate de Guvern în acest sens, fapt demonstrat de majorarea nesemnificativă a alocaţiilor bugetare pentru investiţii capitale planificate conform Legii bugetului de stat pentru anul 2009. Acestea au crescut cu doar 1,08% faţă de anul 2008, ceea ce, luând în consideraţie rata inflaţiei de 7,3% înregistrată în 2008, reprezintă chiar o reducere a acestor alocaţii exprimate în termeni reali. Prin urmare, insuficienţa vizibilă a majorării investiţiilor capitale publice va reduce substanţial capacitatea Guvernului de a face faţă încetinirii creşterii economice pe parcursul anului 2009, precum şi sporirii calităţii acestei creşteri prin majorarea ponderii valorii adăugate brute în formarea PIB-ului.

- Un aspect deosebit de important ce ţine de direcţionarea veniturilor remise de peste hotare este facilitarea investiţiilor efectuate din contul acestor resurse. Este îmbucurător faptul ca asemenea obiectiv este inclus în programul Guvernului pentru anul 2009 însă rămâne de văzut ce măsuri va întreprinde Guvernul în vederea atingerii acestui obiectiv. Mai ales că intervenţiile date nu trebuie să poarte caracter „chirurgical”, adică să fie focusate asupra resurselor provenite de la emigranţi, ci să ţintească în îmbunătăţirea climatului general în care există IMM-urile. În acest context, este îngrijorătoare înrăutăţirea poziţiei relative a Moldovei în ratingurile internaţionale (Doing Business şi Cost of Doing Business elaborate de Banca Mondială) din ultimii ani, care atestă înrăutăţirea climatului de afaceri din ţară. Sunt necesare măsuri direcţionate în vederea optimizării cadrului birocratic al gestionării unei afaceri, a numărului de licenţe şi permisiuni pentru derularea procedurilor de import-export, raportării financiare, combaterii corupţiei etc.

- Revizuirea bugetului pentru anul 2009. Impactul reducerii volumului de transferuri de peste hotare asupra încetinirii ritmului de apreciere a monedei naţionale în raport cu principalele valute de referinţă şi asupra consumului, sunt, credem, motive foarte temeinice pentru ca Ministerul Finanţelor să-şi reevalueze prognozele macroeconomice, prognozele asupra capitolului de venituri şi, respectiv, cheltuieli bugetare.

- Moderarea politicii monetare. Repercusiunile negative ale reducerii volumului de depozite la termen pot diminua în urma unei politici monetare mai relaxate a Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv prin reducerea ratelor de refinanţare şi a normelor rezervelor obligatorii. BNM deja a făcut primii paşi în această direcţie. Aceasta va permite băncilor să utilizeze mai multe resurse în scopuri creditare. În perspectiva scăderii ritmului de creştere economică şi cu o inflaţie mai moderată, este îngrijorător nivelul foarte ridicat al ratelor la credite în economie, fapt ce creează bariere la accesul la surse de finanţare pentru sectorul privat. De aceea, sporirea creditării economiei moldoveneşti constituie un obiectiv de importanţă imperativă pentru gestionarea eficientă în 2009 de către Guvern a provocărilor majore ale crizei economice mondiale.

- Asigurarea disciplinei fiscale şi bugetare. În circumstanţele economice dificile specifice pentru anul 2009, Guvernul în nici un caz nu trebuie să renunţe la stabilitatea bugetară în favoarea intereselor sale electorale. Cumpărarea voturilor prin cheltuieli bugetare cu impact economic şi social dubios ar putea să ducă la un rezultat economic postelectoral de care nici un învingător al alegerilor nu va fi bucuros.

Notă

[1] Recensământul populaţiei 2004; Patterns and Trends of Migration and Remittances in the Republic of Moldova,OIM 2007
[2] Datele Eurostat.
[3] Rapoartele privind executarea bugetului de stat, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova
[4] Balanţa de plăţi a Republicii Moldova, BNM
[5] Legea bugetului de stat pentru anul 2009, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova
[6] Statistica privind Balanţa de Plăţi, Banca Naţională a Moldovei
[7] Legile cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2008 şi 2009, Casa Naţională pentru Asigurări Sociale a Republicii Moldova

Sursa: eco.md