“Cine-i vinovat de moartea lui Grigore Vieru?”

Uitaţi dragii mei, articol serios din media locală. E lung, dar se citeşte uşor, aşe’ că aveţi puţină răbdare:

„autor: Alexandru DONOS

În baza informaţiilor din presă, am analizat câteva variante posibile pentru a stabili cine se face vinovat de moartea prematură a poetului Grigore Vieru, care în noaptea de  15 spre 16 ianuarie, când se întorcea de la Cahul, unde participase la un spectacol dedicat omagierii lui Mihai Eminescu, a suferit un tragic accident rutier.

1. În momentul accidentării, automobilul în care se afla poetul (pe bancheta din faţă, alături de şofer) s-a izbit atât de puternic de blocul de beton armat al unui panou publicitar, încât, în urma impactului, Grigore Vieru a suferit un politraumatism foarte grav. Medicii au luptat 48 de ore fără întrerupere pentru a-l reanima din comă, dar a fost imposibil. De aici am putea trage concluzia că viteza cu care mergea maşina era mare şi, prin urmare, de vină ar putea fi şoferul. Însă această variantă poate fi exclusă, deoarece, după miezul nopţii, când circulaţia auto este de obicei minimă, s-ar putea admite şi o viteză sporită, dovadă fiind şi faptul că traseul de până la accident, în mărime de 95%, a fost parcurs fără nicio problemă.

2. Să presupunem, deşi ar fi aberant, că vina o poartă cei care l-au invitat pe poet la manifestarea de la Cahul. Această versiune nu poate nicidecum fi luată în seamă, din simplul motiv că, anterior, Grigore Vieru a fost chemat, de foarte multe ori, şi în alte localităţi, unde a participat la diferite acţiuni culturale, însă nu i s-a întâmplat nimic.

3. Vina principală pentru această tragedie o poartă, după părerea noastră, cei cărora le-a venit în gând năstruşnica idee de a instala imensul panou publicitar chiar în mijlocul şoselei de la răspântia Ialoveni-Chişinău şi, desigur, cei care au permis o asemenea instalaţie de-a dreptul criminală. Un argument forte în favoarea acestei variante, care nu poate fi contestat, este următorul: dacă şoferul, deşi conducea cu o viteză sporită,  a parcurs cu bine, pe timp de ceaţă, distanţa de 164 de km de la Cahul până la Ialoveni, dânsul, ajungând la această încrucişare de drumuri şi cotind spre stânga, în direcţia Cişinăului, ar fi parcurs normal şi cei 9 km care-i mai rămăsese până în capitală, de n-ar fi fost în calea sa blestematul panou”.

Stimabile Alexandru Donos, eşti prost! Două întrebări pentru dumneata:

1. Dacă aş goni cu vreo 300 km pe oră pe o şosea umedă, dar pustie şi aş pupa cu toată dragostea un copac, ar ieşi că nu eu sunt de vină? Aşa iese din raţionamentele dumitale…

2. Ce se întâmplă dacă te loveşti cu capul de o bordură? De vină e cel ce a instalat-o?

Vedeţi mai jos sursa perlei. Asta ca să nu mai fiu acuzat că am ciordit pâinea cuiva.

http://www.jurnal.md/article/11048/