Decuplarea R. Moldova de Transnistria?

foreign-policy-about-moldova“O decuplare a Transnistriei de Republica Moldova, fie si temporar, ar permite Chisinaului sa se concentreze pe proiectul european clamat.

Este foarte posibil ca, din considerente electorale, regimul de la Chisinau sa vina in curind cu un set de concesii in spiritul viziunii moscovite, desi Moscova nu a fost niciodata propriu-zis interesata intr-o reglementare definitiva a problemei transnistrene.

Mentinerea Transnistriei in granitele formale ale R. Moldova reprezinta pentru Moscova granita cea mai buna ca acest stat nu va iesi din litera si din spiritul “vecinatatii imediate” rusesti si a sferei de influenta a acesteia”.

Acestea sunt ideile lansate de catre fostul ministru român de externe Adrian Cioroianu, in numarul din ianuarie/februarie 2009 al revistei Foreign Policy România, pe care va invit sa le cititi in continuarea articolului Ce putem astepta de la un an electoral în Republica Moldova?.

Administratia Voronin pare foarte aproape de o “solutie a la ruse” in privinta regiunii separatiste Transnistria, dar e foarte probabil ca interesele pe termen lung ale R. Moldova sa nu coincida cu aceasta. Conflictul dintre autoritatile de la Chisinau si autointitulatele autoritati (separatiste) de la Tiraspol a fost si ramane parghia cea mai simpla si mai eficienta prin care Rusia pastreaza Moldova in sfera de influenta a “vecinatatii sale apropiate”. (Conceptul de “vecinatate apropiata” face parte din doctrina militara prefigurata, la inceputul anilor ‘90, de generalul Graciov, ministru al Apararii in acel moment, potrivit careia armata statului are rolul de a-i proteja pe rusii care traiesc in afara Rusiei, pe teritoriul fostei URSS. Conceptul a revenit din nou in atentie dupa razboiul georgian din august 2008.)

Nu-i nicio surpriza ca Moscova nu a recunoscut regimul de la Tiraspol, desi liderul Igor Smirnov a facut eforturi disperate in acest sens si a apelat la recentele precedente numite Osetia de Sud si Abhazia. Explicatia? Moscova nu a fost niciodata propriu-zis interesata intr-o reglementare definitiva a problemei transnistrene - pentru ca de pe urma tensiunilor de pe Nistru singurele avantaje raman de partea Rusiei, care-si legitimeaza astfel prezenta “trupelor de mentinere a pacii”. Proiectul federalizarii republicii are, in istoria recenta, radacini adanci la Kremlin: inca din 1992 ministrul de Externe al epocii, Andrei Kozirev, declara ca “este important ca Moldova sa renunte la planurile sale irealiste. Nu inteleg de ce Moldova ar trebui sa fie cu orice pret un stat unitar, din moment ce ea cuprinde regiuni cu o istorie si cu o compozitie demografica aparte, precum Transnistria si Gagauzia” (Le Monde, 8 iunie 1992).

Aceasta era si esenta ulteriorului proiect al deputatului rus Dimitri Kozak, din noiembrie 2003: federalizarea R. Moldova, acordarea unui drept de veto Transnistriei si Gagauziei in problemele de politica interna si externa, mentinerea bazelor si trupelor ruse pe o perioada de cateva decade, oficializarea limbii ruse. Administratia Voronin a protestat fata de acest plan; dar pasi in directia reglementarii conflictului nu s-au putut face intre timp (din moment ce Rusia, repet, nu era interesata) si este foarte posibil ca, din considerente electorale, regimul de la Chisinau sa vina in curind cu un set de concesii in spiritul viziunii moscovite. De retinut ca Rusia sprijinforeign-policy-romania “integrarea” Republicii Moldova, dar fara vreo legatura cu fruntariile Basarabiei istorice, ci in sensul republicii moldovenesti staliniste infiintate in 1924 si (cum spune varianta prorusa a istoriei zonei) “eliberate” in 1940 de Armata Rosie. O astfel de “integritate” are toate datele unei capcane.

Ramane de vazut, de exemplu, dace ea poate servi interesele pe un termen lung al R. Moldova, incepand cu procesul ei de integrare europeana. Mi se pare clar ca admini-stratia de la Chisinau — oricare ar fi aceasta, in fapt — nu va putea amana pe termen nedefinit o discutie deschisa a locului si rolului Transnistriei in viitorul republicii. Nu ma refer aici numai la faptul ca mentinerea Transnistriei in granitele formale ale R. Moldova reprezinta pentru Moscova granita cea mai buna ca acest stat nu va iesi din litera si din spiritul “vecinatatii imediate” rusesti si a sferei de influenta presupuse de acestea. Din perspectiva unei mereu utile “incorsetari” a Ucrainei, Transnistria este iarasi folositoare mai curand Moscovei decat Chisinaului. In fine, Transnistria, cu rata sa de criminalitate economico-financiara (si nu numai), constitute un sah etern la adresa oricarei administratii moldovene si are datele de a o face pe aceasta din urma mai deschisa oricarui dialog cu Rusia.

Drept care cred ca este in interesul factorilor politici, dar si al societatii civile din Republica Moldova sa mediteze serios la posibilitatea unei decuplari a Transnistriei din granitele statului — fie si pe o perioada determinata, timp in care ea ar intra sub un mandat de protectorat cu garantii internatonale.

In momentul de fata, Chisinaul nu poate impune, prin eforturi proprii, domnia legii in zona, dupe cum nu poate impune nici democratizarea si nici demilitarizarea ei. Ar fi de datoria comunitatii internationale sa-si asume o sarcina intr-atat de dificila; si, de ce nu, ar fi o ocazie pentru Uniunea Europeana de a-si materializa intr-un mod foarte concret propria sa “politica de vecinatate”.

Fata de o asemenea idee, obiectiile imaginabile sunt numeroase. Se poate vorbi despre populatia romanofona din zone (oricum discriminate) sau despre importanta economica a unor obiective industriale. Totusi, principala obiectie este una de ordin politic: in sensul ca o forta politica locala risca (dace avanseaza o asemenea propunere) pierderi de imagine si acuze de tradare a interesului national etc. Si totusi, macar la nivel de scenariu, este cu mult mai probabil ca o Transnistrie aflata sub mandat international sa-si poata incepe propria odisee a identificarii viitorului dorit, in timp ce R. Moldova s-ar putea focaliza cu mai multa daruire (si mai multe sanse de succes) asupra propriului proiect proeuropean.

In fond, ramane de vazut de ce interesul national al acelei Republici Moldova, care se doreste moderna si europeana, ar depinde de o regiune in care statuia lui Lenin si marotele lui Stalin se simt inca in cel mai natural mediu al lor.

Sursa: FOREIGN POLICY ROMANIA, ianuarie/februarie 2009


Sursa
2009-01-29 15:36:04




Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

05:14:05ECOU DE LA PONT —» Leo Butnaru
19:34:07James Rickards – Sold Out —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
12:39:49ESG: noua paradigmă în responsabilitatea socială corporativă —» Efrosnatalita’s Blog
09:57:53Fericirea stă în lucruri mici! —» Sunt MAMĂ!
09:52:13Micile și marile bucurii ale lunii martie-aprilie 2024 —» Sunt MAMĂ!
21:41:02Ce cărţi bune am mai citit (17) —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
15:05:25DIN VITRALIU # 60 (IV) —» Leo Butnaru
05:10:43DIN POEZIA AVANGARDEI UCRAINENE —» Leo Butnaru
05:29:37POEME DIN „MIȘCAREA LITERARĂ” —» Leo Butnaru
05:52:50DIN REVISTA „MIȘCAREA LITERARĂ” —» Leo Butnaru
19:36:37Râde cel care râde la urmă. Veronica Dragalin pare hotărâtă să lupte pe bune cu corupția, cu sau fără sediu propriu —» Nicolae Federiuc
09:19:40Școala de vară cu pregătire olimpică la fizică 2024 —» Fizica pentru Moldova
05:29:36DIN VITRALIU # 60 (III) —» Leo Butnaru
15:24:55Primarul incită la ură, rezolvă problema apei cu ușa încuiată —» Curaj.TV | Media alternativă
15:00:22Plantează și îngrijește pomi la marginea capitalei —» Curaj.TV | Media alternativă
14:45:48Șantier poluant, lăudat de poliția locală a lui Ciucu —» Curaj.TV | Media alternativă
14:43:01Pajiștea, la fel de importantă ca pădurea —» Curaj.TV | Media alternativă
13:47:34Întâlnirea bibliotecarilor – bucuria cititorilor —» BiblioCity
05:18:35Concursul literar „La izvoarele înțelepciunii” dedicat vieții și activității literare a poetului Vasile Romanciuc —» BiblioCity
05:02:48Găsiți-l și cereți-i cartea cu autograf – Vă va înfrumuseța prezentul și, mai ales, viitorul —» BiblioCity
05:01:58Răsărit literar la Biblioteca „Mihail Ciachir” —» BiblioCity
04:53:38DIN VITRALIU # 60 (Nr. 2) —» Leo Butnaru
21:46:51Vampiru’ deputat —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:06:25El Dorado —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:36:13În trecere —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag