Germania, altfel decat in mituri

Chiar dacă am revenit la Chisinau de cateva zile o sa mai zic cateva chestii care merita de povestit despre Germania.

Nemtii sunt foarte responsabili si implicati in viata politica. Ei participa in numar mare la alegeri, dezbat aprins platformele electorale si chiar sanctioneaza politicienii si partidele care fac promisiuni pe care nu si le respecta. In urma cu un an locuitorii din Hessen au votat in preponderenta pentru partidele de stanga, care se aflau in opozitie. In campanie SPD (Sozialdemokratische Partei) a spus ca nu va face coalitie cu Die Linke (comunistii). Pentru ca nu le ajungea voturi au facut alianta, fapt dezaprobat cu vehementa de electorat. In definitiv, trei deputati SPD au refuzat sa voteze noul guvern, iar asta a dus la autodizolvarea parlamentului de land si declararea alegerilor anticipate.

Acest lucru a costat mult partidul care nu si-a respectat promisiunile. La 18 ianuarie SPD a pierdut 13% fata de ultimele alegeri. Dupa anuntarea rezultatelor exit-poll sefa partidului la nivel local Andrea Ypsilanti si-a anuntat demisia. La aceste alegeri au avut de castigat liberalii de la FDP (Freie Demokratische Partei) si ecologistii Die Grünen (Partidul verzilor). Ambele partide au avut rezultate istorice, crescand cu peste 6%, la 16,2% si, respectiv, 13,7%. Si unii, si altii au electorate preponderent din orase, cu studii superioare, numai ca, spre deosebire de liberali, ecologistii sunt mai de stanga.

La ei nu exista observatori sau coalitii de monitorizare. „Politica e ca un joc sportiv, exista reguli pe care jucatorii le respecta”, ne spun oficiali de la Ministerul de Interne si Sportului, în subordinea caruia intra si autoritatea ce se ocupa de organizarea alegerilor. Pentru ei, noi traim intr-o lume intoarsa pe dos, mai ales dupa ce aud ca in R. Moldova cineva pazeste stampile sau buletinele de vot albe ca sa nu fie furate. Ca dovada seful unei sectii pe care o vizitam ne aduce la fiecare cate un buletin de vot si ni-l face cadou. Sectiile sunt alcatuite de cel mult sase-sapte persoane iar urna de vot este un banal tomberon de gunoi.

O alta noutate pentru noi a fost „ingrasarea porcului” din ajunul alegerilor. Intrucat sambata mass-media nu mai are voie sa faca campanie politicienii isi fac standuri sau alte feluri de întalniri cu potentialii votanti. Bunaoara, în ajunul alegerilor toate partidele au iesit cu marfa, adica cu politicienii si materialele publicitare, in centrul Darmstadtului, in perimetrul in care sunt concentrate cele mai multe magazine si locuri de agrement. Asa ca ultima batalie s-a dat anume aici. Cei mai bine pregatiti si mai ingeniosi au fost ecologistii care au batut tobe africane, au impartit bomboane (glucoza), baloane, moristi de vant, toate cu mesaje nastrusnice, pana si prezervative pe care scria „verzii o fac mai bine”. Pentru a da greutate, la intalnire a venit si liderul politic la nivel federal. Ca rezultat, aici partidul a luat 25%, de doua ori mai mult decat in alte orase mari. CDU a adus o orchestra traditionala si impartea carnaciori prajiti (Wurst) celor mai interesati, iar FPD a venit cu cei mai tineri si chipesi candidati. In timp ce partidele se luptau pentru ultimul alegator la Darmstadt, Social-Democratii aveau o lansare grandioasa la Frankfurt. Pacat ca discursurile au fost extrem de plicticoase si nu se mai terminau, inclusiv spiciul lui Frank Steinmeier, actualul ministrul de Externe al Germaniei si candidat al SPD la functia de cancelar federal din acest an. Aici oferta electorala a inclus si o inima Social-Democrata umpluta cu un fel de lichid si care la atingerea unei bucati de metal din interior lichidul se cristaliza iar inima devenea fierbinte.

In ciuda interesului mare pentru politica, germanii nu uita si de portia zilnica de cultura. Intrucat la Frankfurt se organizeaza cel mai mare targ de carte din lume, aici exista si librarii enorme. De asemenea vezi la orice colt de strada oameni citind. Ai impresia ca te afli intr-o biblioteca in aer liber. Pentru diversitate book-shopurile sunt laolalta cu cafenelele si saloane de mobila. Numai ce nu se face pentru client? Se citeste si la cafea, si pe canapele, si pe scari, mai putin in toalete unde exista semnul de interdictie. De asemenea, nemtii sunt mari consumatorii de muzica clasica. In ultimii ani exista tendinta de a lasa la o parte somptuosul. Dovada - anume aici poti vedea concerte de opera aproape fara decor si în costume obisnuite.

Sursa
2009-01-28 15:40:10



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

07:05:00LACRIMA ȘI OCEANUL —» Leo Butnaru
07:33:00ÎN PREAJMA PIRAMIDELOR —» Leo Butnaru
17:55:42 —» Путепроводные Заметки
14:10:00Plian ,,Program anual. 2025 - Anul Mihai Eminescu” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
12:29:00Karen Bliken, poem reprodus de Mabel Antonini —» Andrei LANGA. Blogul personal
17:58:48 —» Путепроводные Заметки
16:53:36 —» Путепроводные Заметки
12:21:18S-a dezumflat protestul izolaţioniştilor —» Curaj.TV | Media alternativă
12:19:36Poduri culturale. Donații de peste Prut —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
12:19:12Condiţii inumane la penitenciarul Cricova —» Curaj.TV | Media alternativă
08:52:00Din istoria literară chișinăuiană pe timpul rinocerilor —» Leo Butnaru
20:32:43Gladiator II —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
20:32:31 —» Путепроводные Заметки
17:09:52 —» Путепроводные Заметки
17:09:52 —» Путепроводные Заметки
17:01:00Cum arată o autogară din Botoşani —» Curaj.TV | Media alternativă
15:55:00TĂRĂBOI. Podcast WatchDog.MD. Ediție pilot —» Curaj.TV | Media alternativă
13:55:51Părere despre ”mesia” Georgescu —» Curaj.TV | Media alternativă
02:39:31 —» Путепроводные Заметки
17:26:15Coiful —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
16:26:28Imigranții zboară, problema rămâne —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
07:29:00AH, NĂLUCĂ CE FUGE... —» Leo Butnaru
05:18:40 —» Путепроводные Заметки
15:34:28 —» Путепроводные Заметки
11:55:51Национален литературен конкурс „Чудесата нямат край” —» Biblioteca Hristo Botev