incomode

De ceva vreme (ezit să indic durata temporală exactă) frecventez Mediateca Alianţei Franceze în Moldova. O sală enormă, situată la etajul trei al Centrului de Cultura si Arta „GINTA LATINA”, în plin centrul oraşului. Păi, hala asta culturală este plină de cărţi, videocasete, CD-uri, DVD-uri, ziare, reviste ce ţin de limba şi cultura franceză. Muzică clasică, modernă, R&B, Jazz, Cinema, ghid turistic, cursuri de studiere a limbii franceze, cărţi multe-multe: romane, poezie, filozofie, istorie, management...Cărţi clasice (Sartre, Camus, Gide, Foucault, Dolto, Luc Ferry, Rene Girard, Regis Debray) şi autori recenţi (chiar laureatul Goncourt de anul trecut, Jonathan Littel este prezent)... Un fel de forjerie a culturii şi civilizaţiei franceze în Moldova...

Din păcate, nu există un analog românesc al Alianţei Franceze în Moldova... Institutul Cultural Român, a cărui misiune este „promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR” , nu are încă o filială la Chişinău, în parte din raţiuni politice, în parte, din deficit de organizare... Şi e păcat...

Raţiunile politice ar putea fi depăşite prin deschiderea la Chişinău a unui centru cultural care să poarte un nume neutru, lipsit de încărcătura patriotardă de recital, prin analogie cu Goethe, un spirit universal prin excelenţă. Posibili candidaţi: Eugene Ionesco, Mircea Eliade, B.P. Hasdeu... Trebuie: carte nouă, bună şi multă (Humanitas, Polirom, All, Nemira, Paralela 45, Dacia) pentru studenţi, elevi şi intelectuali (la moment educaţia filozofică, filologică, matematică, şi chiar istorică se face prin intermediul culturii ruse – mai ieftină, mai accesibilă, mai prezentă în spaţiile comerciale), ziare şi reviste de tot soiul, inclusiv Play Boy românesc şi Cosmopolitan (o cultură trebuie să producă liant social la toate etajele, inclusiv la cele inferioare), filme şi muzică (am cam obosit de „Cântarea României”, „Noi suntem români!” şi filme semnate de Nicolescu - „Mihai viteazul”, „Ştefan cel mare”), suport didactic pentru studierea limbii române – cărţi, audio casete, CD, DVD...

Unde găseşti la Chişinău filmele din noul val al cinematografiei româneşti – „Moartea domnului Lăzărescu”, „California dreamin...”, încoronatul lui Mungiu de la Cannes?

Doar pe internet, prin reţele underground, sau copie piratată de pe discuri aduce ilegal din România... Poate, în mintea cuiva, asta s-o fi numind promovare a culturii româneşti în străinătate, în mintea mea, încă nu...

E o prostie să iroseşti fonduri pentru fiţuici patriotice şi colive la tema unirii(deficitul de organizare – care se referă atât la ICR cât şi la ...Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP) Fondurile consumate se reîntorc în circuit dacă sunt investite în „material săditor”: adică ceea ce am enumerat mai sus... Atitudini pro-româneşti nu vor apărea prin decret prezidenţial, peste noapte, ci prin muncă de promovare şi cultivare a valorilor – o chestie pe care au înţeles-o indivizii de la Institutul Polonez, de germanii de la „Goethe”, de francezii de la Alianţa Franceză...nu şi de românii de la ICR...