"Limba moldovenască" între Moldova şi UE?
Probabil că pentru cei care înţeleg că Uniunea Europeană funcţionează în multe domenii pe baza de consens (mai ales cele ce ţin de relaţiile UE-MD) a devenit clar că "limba moldovenească" a devenit un obstacol serios în calea apropierii Moldovei de UE, asta chiar dacă oficialii europeni spun că este doar o problemă bilaterală. Problema este abia la început, pentru că România a sesizat-o abia acum.Curând Parlamentul Moldovei va trebui să ratifice Acordul privind Facilitarea Regimului de Vize, în care se face diferenţierea clară între limba română şi limba moldovenească. Parlamentarii moldoveni vor trebui să aleagă între a face mai dificil accesul cetăţenilor moldoveni în UE sau a recunoaşte asa cum e stipulat în acordul repectiv că există două limbi diferite. O dilemă în care va fi greu să decidă. Voi urmări votul cu mare interes.
Probabil că în Parlamentul Moldovei majoritatea deputaţilor vor vota pentru, dar ce se va întâmpla în Parlamentul European (PE) pe 5 noiembrie? Acordul trebuie ratificat şi de către PE. În România încă nu s-au organizat europarlamentarele şi parlamentarii români din PE nu vor face mare vâlvă pentru că sunt mai preocupaţi de campania electorală, astfel şi în Parlamentul European probabil că acest Acord va trece. Totuşi reacţiile Comisarului român pentru Multilingvism (L.O.) au fost elocvente: România nu va accepta alte tratate-acorduri-acte încheiate de UE cu Moldova în care să figureze sintagma "limba moldovenească".
Faptul că Delegaţia Comisiei Europene de la Chişinău a înlocuit particula MD cu un steguleţ arată că infuenţa României în structurile europene nu trebuie subestimată de către politicienii de la Chişinău. Ba mai mult, dacă poziţia României în chestiunea lingvistică devine oficială şi este promovată la nivelul UE, atunci Moldova va avea probleme mari în dialogul său cu UE. În loc de vecin prietenos la hotarul UE, în UE s-ar putea să apară imaginea Moldovei promovată de România, adică cea a unui vecin antipatic şi cu reflexe sovietice.
Problema limbii moldoveneşti este una anacronică şi este una de sorginte sovietică. Ne-a fost băgată pe gât de ideologii sovietici, iar acum este promovată cu încăpăţânare, dar fără argumente serioase de o serie de persoane, care susţin ideea pentru că le este frică că statul RM va dispare, dacă vor recunoaşte că vorbesc româna. În situaţia de acum această teamă este neîntemeiată.
Cred că cel mai corect şi echitabil ar fi iniţierea unui referendum în problema limbii. Chiar dacă nu consider că toţi cetăţenii sunt filologi, numai astfel vor putea să decidă cum vor să-şi numească limba şi cum vor ca alţii să le numească limba. În caz contrar, limba va fi numită aşa, cum au numit-o colhoznicii, care au votat Constituţia. Acum nu ştiu ce partide, ONG-uri ar risca să se ocupe de organizarea refrendumului, strângerea semnăturilor etc.
Sursa
2007-10-22 15:11:08